Zi istorică: Nicuşor Dan a depus jurământul în plenul reunit al Parlamentului. Primul său discurs
Luni, începând cu ora 12:00, a avut loc ceremonia oficială de învestire a lui Nicușor Dan în funcția de președinte al României.
Ceremonia a început cu intonarea imnului de stat al României, „Deşteaptă-te, române”.
Președintele Nicușor Dan a depus jurământul în plenul reunit al Parlamentului:
„Jur să-mi dăruiesc toată puterea şi priceperea pentru propăşirea spirituală şi materială a poporului român, să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a României. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!”, a rostit președintele ales.
De la ora 13:30, are loc ceremonia militară cu prilejul învestirii în funcția de președinte al României a lui Nicușor Dan, pe Platoul Marinescu de la Palatul Cotroceni.
Apoi, va avea loc ceremonia de predare-primire a mandatului. Ilie Bolojan, președintele interimar, revine, astfel, în Senat.
Primul discurs în calitate de președinte
„Vă mulţumesc pentru dezbaterea impresionantă pe care aţi avut-o în ultimele săptămâni, indiferent de cauza pe care aţi susţinut-o. Români din România, români din diaspora, români din Republica Moldova - mulţi oameni care nu s-au mai pronunţat vreodată pe politică s-au exprimat acum, arătând că sunteţi interesaţi de direcţia în care merge România. Societatea românească şi-a demonstrat ei înseşi că este vie şi puternică. Statul român are nevoie de o schimbare fundamentală, bineînţeles în limitele statului de drept. Şi vă invit să continuaţi să fiţi implicaţi, cu toată forţa socială pe care aţi dovedit-o, pentru a pune presiunea pozitivă pe instituţiile statului român, pentru ca acestea să se reformeze. Şi vă asigur că voi fi un preşedinte deschis la vocea societăţii şi partener cu societatea”, a spus Nicuşor Dan, în cadrul ceremoniei depunerii jurământului.
„Pe termen scurt, România are problema deficitului. Statul cheltuiește prea mult față de ce își poate permite. Și chestiunea asta poate pune în discuție stabilitatea financiară la care am muncit cu toții în acești ani.
Este în interesul național ca România să aibă un guvern susținut de o majoritate parlamentară. E în interesul național ca această majoritate să-și asume reformele fiscale de care avem nevoie. E în interesul național ca România să transmită piețelor financiare mesaj de stabilitate. Este în interesul național ca România să transmită mediului investițional un semnal de deschidere, de predictibilitate. Cer partidelor politice să acționeze în interesul național care urmează. Nu va fi despre trecut, este despre viitorul imediat al României și nu este despre calcule politice, ci despe interesul național și sunt sigur că românii vor evalua în consecință”, a precizat noul șef al statului.
„Pe termen lung, România are nevoie de o reformă temeinică. În ce privește sistemul administrativ, e nevoie ca România să reducă birocrația și să digitalizeze, e nevoie să reformeze procesul de acces și promovare în funcția publică, e nevoie de o reformă administrativ-teritorială și e nevoie de o reformă a sistemului electoral.
În ce privește economia, avem nevoie să stopăm marea evaziune fiscală, să reducem și să eficientizăm cheltuielile statului, să asigurăm o guvernanță și un management profesionist la companiile de stat, să avem o strategie bine definită de dezvoltare economică, să stimulăm capacități agro-industriale și de procesare pentru a optimiza producția agricolă, să finanțăm un sistem coerent de irigații, să simplificăm accesul la fonduri europene și să asigurăm un cadru favorabil investitorilor.
În ce privește sistemul de sănătate, e nevoie de digitalizarea întregului sistem, de o echilibrare între medicină primară și ambulatorie și sistemul de spitale. De o strategie de investiții în infrastructura sistemului sanitar, de o extindere a rețelei de centre pentru tratarea dependențelor și de o stimulare a profesioniștilor care aleg să profeseze în medii rurale și orașe mici.
În ce privește educația, e nevoie să stimulăm financiar personalul didactic, este nevoie ca în întreg sistemul educațional să stimulăm gândirea critică, să corelăm învățământul cu piața muncii, este nevoie să investim în educația timpurie, adică în creșe și grădinițe și este esențial să prevenim abandonul școlar.
În ce privește justiția, e nevoia ca parchetele să se focalizeze pe marile zone de corupție din societate. E nevoie de o reformă a unei instituții fundamentale – Inspecția Judiciară, este nevoie să reducem timpul de soluționare a dosarelor prin măsuri administative și uneori legislative, e nevoie să redefinim procedurile de promovare a magistraților și e nevoie să reflectăm la legea Curții Constituționale.
În ceea ce privește mediul, e nevoie de o reformare a instituțiilor de autorizare și control, de extindere a activității Gărzii de Mediu, de o reformă la Romsilva, de o preocupare cu privire la dezvoltarea urbană, care afectează viitorul localităților noastre și de o gestionare eficientă a deșeurilor.
În ce privește zona culturală, e nevoie de un proces național de acces la cultură și educație prin cultură, e nevoie de o susținere a culturii contemporane și a dialogului cu administrația, de promovarea culturii române contemporane ca resursă de prestigiu, de punerea în valoare a patrimoniului, din nou ca resursă de prestigiu.
În zona socială și a egalității de șanse, este nevoie de simplificarea și eficientizarea sistemului de pensii, de reforma sistemului de prestații sociale, de dezvoltarea serviciilor sociale în comunități, de dezvoltarea unui sistem de îngrijire de lungă durată și paliativă, de eliminarea obstacolelor la accesul femeilor la piața muncii și de combaterea violenței domestice.
În ceea ce privește politica externă a României, este nevoie de consolidarea relațiilor noastre transatlantice, parteneriatul strategii cu Statele Unite ale Americii, participarea noastră laîntre Uniunea Europeană și NATO, participarea la arhitectura europeană de apărare autonomă, reducerea dependențelor critice în ceea ce privește energia, tehnologia și lanțurile de aprovizionare, consolidarea sistemului de apărare în fața războiului hibrid, mărirea treptată a procentului din PIB pentru apărare, în acord cu partenerii noștri, participarea activă a României în procesul de decizie la nivelul Uniunii Europene.
În ceea ce privește relația cu Republica Moldova, sprijinirea parcursului său european, consolidarea și extinderea proiectelor comune în domeniul infrastructurii energetice și de transport, crearea fondului de garantare al investițiilor românești în Republica Moldova, continuarea schimburilor și extinderea schimburilor culturale și academice și, în cele din urmă, funcționalizarea acelor instituții care produc dificultăți, vămile și Autoritatea Națională pentru Cetățenie.
În ceea ce-i privește pe românii din diaspora, e nevoie să eficientizăm procedurile și serviciile consulare, să creăm o structură dedicată celor care doresc să se întoarcă acasă și, în special celor care doresc să se întoarcă pentru a investi în România, să reușim să predăm sistematic limba română în comunitățile de români, pentru copii, și să reușim să asigurăm o reprezentare proporțională în Parlament pentru românii din diaspora.
Acestea sunt, în opinia mea, prioritățile pentru anii care vin. România are în România, în diaspora, în Republica Moldova și în teritoriile din jurul României, are oameni muncitori, oameni cinstiți, oameni de bun simț, are meseriași care au dovedit, are oameni de afaceri care au dovedit, are profesioniști care au dovedit. Trebuie ca noi toți, împreună, să concentrăm toate aceste energii pentru binele comun și pentru România la care visăm cu toții și toți împreună, cu toate aceste resurse, nu putem să nu reușim. Vă mulțumesc”, a conchis președintele.
