Noua revoluţie agrară, planul lui Nicolae Ceauşescu

Inundații în nord-vestul României. Se anunță mai multe coduri de vreme rea în aproape toată țara

Rabla 2025. Ce valoare a ecotichetului pentru achiziția unei mașini electrice propune Ministerul Mediului

Avertizare cod portocaliu pentru București și Ilfov. Furtuna a doborât copaci și a blocat circulația tramvaielor

Pachetul 2 de măsuri fiscale întârzie. Radu Miruță: „Trebuia să fie gata de o lună, nu e semn bun”

Un bărbat aflat pe lista Most Wanted după ce a lovit cu sabia în cap un polițist a fost adus în țară din Norvegia

„Caut nași

Soluția găsită de marile orașe pentru a fluidiza traficul. Ideea, preluată din străinătate, privită cu ochi buni de români

Haosul din Educație, în prag de an școlar. Profesorii rămași fără ore se chinuie să-și completeze normele

Investiția de 120.000 de lei, dintr-o comună din Dolj, care stârnește nemulțumiri printre localnici

„O nouă revoluţie agrară, aşa cum sublinia tovarăşul Ceauşescu, înseamnă producţii sporite la toate culturile, dar şi dezvoltarea şi mai puternică a ştiinţei, a învăţământului şi culturii. Noua revoluţie agrară presupune o reorganizare şi sistematizare generală a satelor, ridicarea nivelului general de cultură al ţărănimii”.

Erau obiectivele ferme pe care le anunţau triumfal fruntaşii partidului comunist în 1962, anul în care se încheia colectivizarea. După mai bine de un deceniu de persecuţii asupra ţăranilor, condamnări şi deportări, comuniştii schimbaseră din temelii lumea satului şi transformaseră agricultura după model sovietic. Bucata de pământ a omului devenise proprietatea socialistă a tuturor în gospodăriile agricole colective, iar ţăranul nu mai avea nicio tragere de inimă să o muncească.

„Evident a fost o restructurare majoră a agriculturii în perioada comunistă, pe de-o parte ca relaţii de proprietate, dar şi ca mod de organizare a producţiei agricole. Marile obiective erau legate în primul rând de progresul cantitativ”, a spus istoricul Bogdan Murgescu.

Motorul noii revoluţii agrare era chiar Nicolae Ceauşescu, expert autoproclamat în agricultură. În anii 40, a fost şeful secţiei centrale ţărăneşti a Comitetului Central, apoi adjunctul lui Vasile Vaida la Ministerul Agriculturii. Ceauşescu visează la o transformare epocală a producţiei, cu recolte uriaşe obţinute cu cele mai moderne instrumente ale ştiinţei şi tehnicii.

A existat însă o oarecare efervescenţă în cercetarea agricolă, care a fost însă prost gestionată de regim. Academicianul Nicolae Săulescu este unul dintre cei mai reputaţi savanţi români în domeniul ameliorării grâului. A creat, alături de echipa sa de colaboratori de la Institutul de cercetare Fundulea, mai multe soiuri de grâu, cultivate astăzi la nivel mondial. A avut ocazia să îl cunoască pe Ceauşescu în timpul vizitelor de lucru, atunci când dictatorul le dădea specialiştilor adevărate lecţii de agricultură.

„De fiecare dată venea cu idei. A zis: Ar trebui să faceţi un cartof care să nu mai crească cartoful în pământ, ci la suprafaţă, ca să se poată recolta mai uşor”, a spus academicianul Nicolae Săulescu, agronom

„Îndemnurile, indicaţiile şi orientările date cu prilejul fiecărei vizite de lucru de preşedintele ţării, fiu iubit al acestor meleaguri, au hotărât soarta recoltelor. Au stat la baza succeselor agriculturii judeţului Olt”. „Tovarăşul avea într-o poiană în pădure un cuib de porumb. Îngrijit perpetuu de gradinarul parcului.  A recoltat cu mâna lui ştiuletele mare, bineînţeles, un singur cuib de porumb într-o poiană, fără competiţie, fără nimic. l-a pus pe cântar şi a zis: Vedeţi, înmulţiţi asta cu 100 de mii de plante la hectar, asta e producţia pe care trebuie să o faceţi”, a spus Nicolae Săulescu, agronom

Recoltele-record, doar pe hârtie. Directorii gospodăriilor agricole raportau recolte mai mari 

Doar că producţiile uriaşe erau doar pe hârtie. Directorii gospodăriilor agricole nu îndrăzneau să comunice eşecurile pe linia producţiei şi raportau cantităţi mai mari. „În anii 80 deja agricultura socialistă din România a intrat în stagnare, în schimb energia a mers foarte multă la claxon, respectiv în propagandă şi în discursuri din ce în ce mai bombastice”, a spus Murgescu. În anul 1986, judeţul Olt a realizat pe întreaga suprafaţă cultivată producţii medii de peste 6 mii kilograme grau si secara la hectar, peste 7 mii kilograme orz la hectar.

Pe baza acestor rezultate excepţionale, judeţului Olt i s-a conferit înaltul titlu de erou al noii revoluţii agrare. „În cercetare, bineînţeles că exista presiunea, pentru că se spunea, cum, unitatea Scorniceşti a obţinut atâta şi institutul a obţinut numai atâta?”, a spus Nicolae Săulescu. 

„Şi exista o întrecere, care minte mai bine. Pe de-o parte, era dorinţa de a se împăuna cineva cu rezultate nemaipomenite în agricultură, pe de altă parte, în momentul în care prindeai de la unitate o raportare mai mare, zice bun, acuma dă la fondul de stat”. 

Agricultura după model sovietic, un eşec. Recoltele mergeau la export, iar magazinele erau goale

Din nefericire, vorbele goale ale propagandei nu ţineau de foame. Revoluţia agrară pusă la cale de Ceauşescu a adus României un oarecare progres tehnic, dar a dat o nouă lovitură sentimentului de proprietate şi a dus de fapt la dezorganizarea totală a agriculturii. Mult trâmbiţata revoluţie agrară s-a soldat de fapt cu un răsunător eşec. România socialistă devenise o pretinsă putere agricolă uriasa, care de fapt nu izbutea nici măcar să-şi hrănească propria populaţie.