În România nu există o statistică oficială a copiilor bolnavi de cancer. Mai multe ONG-uri au realizat una

O fetiță și tatăl ei au murit într-un accident în Serbia, la granița cu România. Ambulanța românească, blocată zeci de minute în vamă

Bani de la UE pentru exploatarea de minerale rare. Statul vrea să redeschidă mina de grafit din Gorj

„M-am simțit rău”. Tuberculoza face mii de victime în România

Avocatul lui Bogdan Peșchir spune că americanii au cerut date despre cazul clientului său

Un senator POT a mințit în CV. Paul Pintea a început liceul la 12 ani, se laudă cu facultate la „AcademicSingles”, site de matrimoniale

Melania Trump, despre activista română premiată la Washington: „Georgiana Pascu apără demnitatea celor ale căror voci nu se aud”

Scandal în Parlament. De ce a fost amenințată Anamaria Gavrilă cu evacuarea din sala de plen

Dosare penale pentru rele tratamente și delapidare la centrul social din Slobozia

Doi tineri reținuți după ce au înjunghiat un copil de 15 ani într-un centru de plasament din Mehedinți

Peste o mie şase sute de copii au fost diagnosticaţi cu cancer în ultimii cinci ani în România. Leucemiile şi tumorile cerebrale sunt cele mai frecvente. Şi mai dureros, încep să chinuie copiii de la vârste mici.

„Școlarii reprezintă grupa de vârsta cu cele mai multe cazuri și băieții sunt mai frecvent afectaţi decât fetele la grupa de vârstă 1-14 ani”, spune conf. dr. Monica Dragomir, preşedintele Societăţii Române de Hemato-Oncologie Pediatrică.

Informaţiile zguduitoare apar în primul Registru Naţional al Cancerelor la Copil realizat vreodată în România. Raportul unei organizaţii neguvernamentale arată că sunt tot mai multe situaţiile în care boala este depistată în stadii terminale. În asemenea cazuri, majoritatea micilor pacienţi se sting la un an după diagnosticare. Dacă trec de acest prag şi de următorii patru ani, rata de supravieţuire este 70 la sută, cu nouă procente mai mică decât media europeană.

Rata mare a mortalităţii este efectul letal al problemelor din sistemul medical: diagnosticarea târzie, tratamentul întrerupt de lipsa aparaturii sau a citostaticelor şi lipsa de personal.

„Mi-a plecat o asistentă la 1 februarie. Plângând. Peste trei zile pleacă o infirmieră în Spania. Să culeagă căpşuni ca să poată să îşi pună curent electric. Sunt date reale. Nu avem cu cine lucra”, spune conf. dr. Monica Dragomir.

Numărul pacienţilor şi al specialiştilor reprezintă o necunoscută pentru Ministerul Sănătăţii. România este singura ţară din Uniunea Europeană care nu are registru naţional pentru boli rare sau cronice, extrem de util pentru prevenirea şi tratarea afecţiunilor. Pe scurt, ar putea salva vieţi.

„În principiu, cu 5.000 de euro pe an acest registru ar putea să fie menţinut şi practic să aibă date de mare încredere”, a explicat conf. dr. Mihaela Bucurenci, coordonatorul de proiect.

Registrul Cancerelor la Copil a fost realizat de organizaţii neguvernamentale cu bani europeni şi sponsorizări. De anul viitor, fondurile sunt sub semnul întrebării.

Ministerul Sănătăţii nu şi-a manifestat intenţia până acum intenţia de a-l prelua şi finanţa.