Ca-n filme. Parodia, act de creație, de distrugere și cascadă de poante

Act de creaţie sau act de distrugere? O parodie bună este de fapt amândouă în acelaşi timp. Rupe în bucăţi clişeele din filmele unui anumit gen şi apoi le recompune, pentru amuzamentul nostru, dar şi pentru a ne pune pe gânduri.

Primele parodii, aşa cum le ştim azi, au apărut destul de târziu, prin anii 70-80. Dar încercările sunt destul de vechi. Stan Laurel a râs puţin de filmul Blood and Sand cu Rudolph Valentino, parodiat în Mud and Sand, încă din 1922. Au urmat, în al patrulea şi al cincilea deceniu, încercările umoristice ale unui cuplu de comedie care parodia filmele de groază.

Cinefilii înfocaţi pot identifica uşor clişeele din westernuri, filme de acţiune sau science-fiction. Dar o parodie nu poate şi nu trebuie să fie doar o înşiruire de asemenea locuri comune. Parodiile din ultimii zece ani suferă tocmai la acest capitol.

Primul Scary Movie, care a apărut în 2000, a avut parte de nenumărate continuări şi imitări, care se puteau încadră lejer în orice gen cinematografic, fie el Epic Movie, Date Movie, Dance Movie sau chiar Superhero Movie.

Din cauza parodiilor recente, genul a căpătat reputaţia nemeritată de a fi cam uşuratic: nu este prea complicat de înţeles şi îţi stârneşte râsul imediat. Dar, pentru micile bijuterii create de geniile parodiilor - Mel Brooks şi grupul britanic Monty Python - ai nevoie de un bagaj serios de cultură cinematografică şi chiar istorie sau filozofie.

Mult mai cunoscute în România sunt Robin Hood: Bărbaţi în izmene, Bilele spaţiale şi Dracula, un mort iubăreţ, capodoperele scrise şi regizate de Mel Brooks ce fac parte din prima etapă a carierei sale.

Grupul britanic de comedie Monty Python, din care făceau parte, printre alţii, regizorul Terry Gilliam şi actorii John Cleese, a parodiat în 1979 filmele cu subiect religios. Au fost, desigur, acuzaţi de blasfemie.

Parodia, șir de glume despre filme

Pe măsură ce a trecut timpul, parodiile au devenit din ce în ce mai accesibile unui public cât mai larg. Fraţii David şi Jerry Zucker, alături de Jim Abraham, au realizat unele dintre cele mai populare parodii, care au rămas şi acum în memoria publicului.

Andi Vasluianu visează să scrie la un moment dat o parodie 100% românească. Subiectul? Noul Val Românesc şi propriile sale clişee.

Întrebat ce secvenţă ar parodia dintre cele în care a jucat chiar el, Vasluianu da un exemplu din lungmetrajul în care a avut primul rol principal: Cealaltă Irina.

Deşi Scary Movie pare să fi îngropat complet genul parodiei, există speranţe, dar din Europa. Echipa de şoc formată din regizorul Edgar Wright şi actorii Simon Pegg şi Nick Frost au realizat două parodii geniale! Shaun of the Dead şi Hot Fuzz sau Poliţist meseriaş.

Parodia adună un şir de glume despre filme şi, în mod ciudat, le transformă într-o capodoperă. Una care râde sănătos de lumea cinematografică, dar, în acelaşi timp, o iubeşte la nebunie.