Castru roman ruinat de birocrație

O femeie care a consumat alcool a blocat circulaţia feroviară la Eforie Nord după ce a ajuns cu BMW-ul pe șine

Rectorul Universității din București, despre turul 2 al alegerilor prezidențiale: Situația economică va conta mult mai mult

Dragoș Anastasiu: Cel puțin o ajustare sau chiar o mărire de taxe va fi imposibil de evitat

Incendiu puternic la un mall din Arad. A fost emis mesaj RO-Alert

Pădure transformată în groapă de gunoi, la marginea unui drum național

Rezervație de bujori sălbatici distrusă de grindină. Cum arată acum pădurea unică în România

Bărbații acuzați că au împușcat două persoane într-o spălătorie auto din Pantelimon au fost reținuți

Dezinformarea care circulă printre șoferii din Timișoara, pe care polițiștii o neagă vehement

Invențiile care pot schimba lumea. Cum arată casa din argilă, cânepă și clei de iepure, rezistentă la cutremur, sau cerceii antistres

Situl arheologic este conservat mult mai bine decât altele descoperite pe teritoriul ţării. Aşa că este important şi pentru istorici, şi pentru turişti. Numai că zidurile se erodează pe zi ce trece.

„Pericolul este destul de clar, adică ele se degradează din ce în ce mai accentuat. Dacă în primii doi ani aceste lucruri puteau fi monitorizate cu uşurinţă la nivelul bazinului pe care l-am acoperit aproape complet, cel de apă rece pe care-l vedeţi acolo, evident, în momentul în care apar fisurile în tencuieli, în pavimente, acestea se degradează", explică Ovidiu Ţentea, cercetător la Muzeul Naţional de Istorie.

Primăria comunei Mălăieşti şi Ministerul Culturii nu pot investi bani publici în salvarea castrului roman pentru că terenul aparţine unor localnici.

„Vreau să-l vând, fiindcă n-are cine să mi-l muncească, noi suntem bătrâni - şi eu şi moşul, copiii sunt plecaţi la oraş”, spune o femeie, unul dintre proprietarii terenului.

Din cei şapte proprietari de teren, doi urmează să facă schimb, iar ceilalţi aşteaptă negocierea preţului de expropriere. Sunt mai bine de zece luni de când Primăria a depus actele la Consiliul Judeţean, unde lucrurile s-au blocat.

 „Din ce ştiu eu, totdeauna s-a mai cerut o hârtiuţă, mai adu, primare, o hârtie, vezi, mai vorbeşte cu oamenii", spune Valeriu State, primarul localităţii Dumbrăvești.

Autorităţile judeţene promit, însă, că procedura exproprierii va fi rezolvată până la sfârşitul anului.

„Am neglijat într-un fel acest lucru, cu schimbul de teren pentru cei doi proprietari. De ce? Pentru că trebuia o evaluare, vă daţi seama că evaluarea trebuia făcută, nu putem noi. Trebuie să angajăm, să contractăm un specialist pentru aceste evaluări. Și astfel să procedăm la schimbul de terenuri şi apoi să contractăm o firmă de jurişti, care să ne ajute la viitoarea expropriere”, explică Bogdan Toader, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Prahova.

Aceeaşi soartă o are un alt monument la Timişoara, descoperit în urma unor lucrări în centrul istoric. Este vorba despre rămăşiţele unei băi turceşti din anii 1700. În timp ce arheologii au vrut ca monumentul să fie acoperit cu sticlă, care să permită vizibilitatea, Ministerul Culturii a decis ca baia turcească să fie acoperită cu pavaj şi marcată cu forme geometrice care să sugereze ce este dedesubt.

Citiți și:

Castrul roman de la Hinova, în ruină. În ruinele cetăţii s-a găsit cel mai mare tezaur preistoric din România