JURNAL DE SEARĂ. Sfârșitul socialismului cultural
O analiză interesantă apare pe riscograma.ro sub titlul "Sfârşitul socialismului cultural. Partea I: Discovery".
Lucian Davidescu explică principiul must-carry prin care un post se poate declara liber la retransmisie, adică fără plată. Intră automat pe o listă pe care este ierarhizat după audienţă. De pe această listă, cabliştii sunt obligaţi să preia, în ordine, măcar un sfert din posturile pe care le retransmit. În felul ăsta, niciun post care strânge măcar câteva mii de privitori nu poate fi ţinut la uşă. Pentru bani însă, postul trebuie să umble după reclamă.
Pe de altă parte, există televiziuni care cer bani pentru retransmisie, pe care cabliştii trebuie să-i ceară mai departe de la abonaţi. În schimb, dacă nu se înţeleg la preţ, postul lipseşte din pachet.
Există şi un al treilea model, în care televiziunea combină avantajele ambelor scenarii. Dacă prestigiul şi notorietatea îţi permit, poţi să nu te declari liber la retransmisie şi totuşi cablistul să nu îndrăznească să te ocolească. Este cazul Discovery, Eurosport, al celor de desene animate sau al câtorva canale Pro. Lucian Davidescu spune că a încercat şi Antena să se strecoare pe uşa din dos - să se declare liberă pe cablu, dar cu plată pe satelit - dar s-a fript. Veniturile per privitor sunt multiplicate teribil de faptul că, din zece, unul plăteşte să te vadă iar restul - că-i interesează sau nu - plătesc să te „aibă în grilă". Un fel de socialism, subliniaza analiza riscograma, adica iei de la „proşti" și dai la „deştepţi". Presiunea „deştepţilor" care cred că „li se cuvine cultură" la preţ socializat este avantajul competitiv suprem. Pentru cine a ajuns în situaţia asta, televiziunea nu mai pare o afacere, ci o rentă. Totuşi, nu poate dura la nesfârşit.
Unde a greşit Discovery, deci? Iată răspunsurile lui Lucian Davidescu. Prima greşeală a fost că a încercat să mărească un profit deja foarte mare, cu documentare vechi, reluări multe şi reclamă cât încape. Altfel spus, au jumulit de pene găina cu ouă de aur. A doua greşeală a fost că au refuzat să vadă şi să audă trenul care se îndrepta spre ei, în condițiile în care de la o singură companie primeau lunar un cec de un milion de euro. Cea mai bună soluţie într-un astfel de moment este „lovitura preventivă": să propui chiar tu o reducere substanţială, cu condiţia unui contract pe termen lung.
A treia greşeală a fost că au jucat „totul sau nimic" chiar şi când nu mai aveau nimic. Dacă acceptau să vândă canalele într-un pachet separat, dar ieftin, aveau şanse să strângă măcar o parte din clienţii vechi şi să le livreze în continuare şi publicitate. A patra greşeală este că speră să poată capitaliza nemulţumirea consumatorilor şi reflexele competitorilor. Se înşeală.
Concluzia analizei riscograma este ca Discovery a intrat într-o spirală al cărei vârf este pe fundul prăpastiei. Nu mai există ieşire, economică, contabilă, administrativă, juridică sau civică. Lucian Davidescu, însă, vede două ieșiri din situație: o îmbunătățire bruscă a calității filmelor, o renaştere în forţă sau înscrierea Discovery pe lista must-carry, renunţand la veniturile de la cablişti pentru a salva cât mai poate salva din cele pentru publicitate.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
