Destinația de lângă București recomandată de WWF România iubitorilor de natură

Românii cu dor de ducă pot descoperi la mai puţin de o oră şi jumătate de Bucureşti o destinaţie de cicloturism aflată într-o arie naturală protejată, Natura 2000, dar cu un potenţial imens de dezvoltare: Ciocăneşti-Dunăre din judeţul Călăraşi.

Acest itinerariu natural-cultural este unul deosebit datorită bogăţiei speciilor de plante şi păsări specifice zonelor umede, dar şi tradiţiilor meşteşugăreşti şi culinare inspirate de traiul în apropiere de Dunăre.

"Noile trasee de bicicletă şi drumeţie identificate în acesta zonă reprezintă o componentă mai mică în cadrul proiectului LENA (Dezvoltarea economiei locale şi conservarea naturii în lunca Dunării - Local Economy and Nature Conservation in the Danube Region n.r.), care beneficiază de un sprijin financiar de 2 milioane de euro prin Programul Transnaţional Dunărea, în care activează 13 parteneri din 7 ţări dunărene. Cele 5 trasee cicloturistice pun în evidenţă atât natura, pentru că ne aflăm la Ciocăneşti, în situl Natura 2000, dar şi tradiţiile şi cultura din satele româneşti dunărene. Sunt trasee accesibile tuturor iubitorilor de bicicletă - cel mai scurt se face într-o jumătate de zi, iar cel mai lung leagă Ciocăneşti de un alt sit Natura 2000, Comana, şi se poate face în două zile", a spus Raluca Dan, manager de proiect LENA în cadrul WWF România, citată de Agerpres.

Proiectul LENA se desfăşoară în perioada 1 ianuarie 2017 - 30 iunie 2019 şi îşi propune să consolideze abordări comune integrate şi politici în folosul conservării şi utilizării sustenabile a zonelor protejate (Natura 2000) în lunca Dunării şi de-a lungul afluenţilor, care să ducă la crearea unor noi surse de venit în zonă bazate pe natură. În acest proiect sunt implicate 7 ţări dunărene, respectiv Bulgaria, Croaţia, Ungaria, Germania, România, Slovenia şi Serbia şi 11 arii protejate (cuprinzând mai mult de 15 situri Natura 2000), încorporate în comunităţile rurale cu o populaţie de aproape o jumătate de milion de oameni.

În România, WWF-România prin intermediul proiectului va colabora cu Parcul Natural Comana, Consiliul Judeţean Giurgiu şi Ferma piscicolă Ciocăneşti pentru testarea acestei noi abordări inovatoare pentru dezvoltarea economică bazată pe natură la nivelul bazinului Dunării.

"Ciocăneşti este o zonă pilot în cadrul proiectului LENA şi ne-am concentrat pe e-Mobility, vrem să promovăm mobilitatea sustenabilă - deplasarea cu bicicleta. Traseele încep din Ferma piscicolă Ciocăneşti unde se pot vedea o multitudine de păsări, iar în localitate am identificat meşteşugari la care se pot face opriri şi vizite. Turiştii pot vedea cum se făceau pe vremuri butoaiele din lemn, coşurile împletite sau meşteşugul celui mai renumit fierar din zonă. De asemenea, există posibilitatea de cazare la ferma piscicolă, dar şi la pensiunea Pescarul din Ciocăneşti. Noi promovăm acest sit pentru că oamenii trebuie să ştie că ariile protejate Natura 2000 pot aduce beneficii la nivel local şi nu înseamnă neapărat restricţii. Este o oază de linişte în natură, unde putem cunoaşte oameni deosebiţi care ţin la tradiţiile lor şi doresc să ducă mai departe această cultură minunată a zonei Dunării", explică Raluca Dan.

Cele 5 trasee pe bicicletă au fost realizate în toamna anului trecut de WWF România şi Outhentic Cycling România, iar Mircea Crisbăşanu de la Outhentic Cycling România spune că îşi doreşte să promoveze România şi sate mai puţin ştiute din
"ritmul bicicletei".

"Sunt inspirat de mersul pe bicicletă şi încerc să inspir şi pe alţii. Încercăm să promovăm România din ritmul bicicletei, să descoperim sate româneşti mai puţin ştiute, să aducem români şi străini şi să-i apropiem de oamenii locului. Avem tururi în zona Dealu Mare - zona viticolă - facem şi degustări de vin şi plimbări cu bicicleta. Avem tururi în Transilvania, în zona satelor săseşti, în Maramureş, în zona Dunării, în Dobrogea, iar aici, în Ciocăneşti, am făcut deja câteva tururi şi anul trecut şi anul acesta", subliniază Crisbăşanu.

El susţine că acest tip de business este unul profitabil în condiţiile în care turiştii străini, în general, îşi planifică vacanţe pe bicicletă în toată legea, " nu doar o zi-două, ci o săptămână poate şi mai bine", deoarece pentru mulţi dintre europeni mersul pe bicicletă este un stil de viaţă.

"Un studiu din 2012 al Federaţiei europene de ciclism arată că într-un an sunt generate 44 de miliarde de euro în industriile conexe turismului pe biciclete, iar prin comparaţie, ca să ne facem o idee, turismul generat de croazierele de lux atrage o sumă de 40 de miliarde de euro. Deci, turismul pe bicicletă este mai profitabil decât croazierele de lux, iar România se inspiră şi urmează acest trend", afirmă reprezentantul Outhentic Cycling România.

Zona de plecare în aceste trasee, fie pe jos sau pe bicicletă, este ferma piscicolă Ciocăneşti. Situată în lunca Dunării Inferioare, la doar doi kilometri de fluviu, aceasta face parte din aria naturală protejată Natura 2000. Formată din 30 de bazine piscicole însumând peste 230 de hectare, este un bun exemplu de gestionare durabilă a unei ferme în armonie cu natura, spun cei de la WWF România. Aici îşi găsesc loc de cuibărit şi hrănit peste 20.000 de păsări migratoare dintre care 30 de specii de păsări protejate la nivel european. De la observatorul de păsări amenajat în fermă se pot vedea majoritatea speciilor întâlnite în Delta Dunării.

Potrivit reprezentantului Societăţii Ornitologice Române (SOR), Mihai Avedic, în minidelta de la Ciocăneşti cuibăresc în jur de 100-110 specii de păsări. Pot fi observate specii ca stârcul de noapte, cormoranul mic şi cormoranul mare, stârcul cenuşiu, raţa roşie, pelicanul creţ şi pelicanul comun, cufundacul polar, ferestraşul mic, codalbul, etc. Natura luxuriantă şi bogăţia de specii de păsări atrage iubitorii de birdwatching din întreaga ţară.

Marin Hodorogea, proprietarul fermei piscicole Ciocăneşti, produce puiet de aproape 40 de ani, din 1980, şi spune că a colaborat permanent cu WWF România căutând să îmbine activitatea de producţie cu biodiversitatea şi menţinerea echilibrului ecologic, dar atrage atenţia şi asupra greutăţilor pe care le întâmpină din cauza lipsei forţei de muncă şi a pagubelor produse de cormorani şi pelicani.

"Avem 15 locuri de muncă aici la fermă, dar întâmpinăm greutăţi din acest punct de vedere, ca peste tot în ţară. Tehnica pescuitului nu s-a modernizat aşa de mult, iar un năvod nu se poate trage în mai puţin de 8 oameni şi noi avem nevoie de forţă de muncă, mai ales în perioada pescuitului, când este toamnă sau iarnă. Păsările ihtiofage sunt însă principala problemă, care în curând ne va face activitatea imposibilă. De la revoluţie încoace producem şi peşte de consum, nu doar puiet, întrucât cererea de puiet este din ce în ce mai scăzută. Suntem într-o zonă înconjurată de rezervaţii şi de locuri de hrănire a acestor păsări. De aceea am colaborat permanent cu WWF şi am căutat să îmbinăm activitatea cu biodiversitatea, cu activitatea de producţie şi menţinerea echilibrului ecologic, am accesat fonduri europene pe mediu, dar înmulţirea în exces a acestor păsări ne creează probleme. Avem o invazie de pelicani 300 - 400, din cauza lipsei peştelui din Deltă s-au concentrat în zonele unde se produce peşte şi în special puiet", spune Hodorogea.

El susţine că prin vechiul program operaţional de pescuit - POP 2007-2013 s-au primit compensaţii timp de patru ani pentru pagubele produse de aceste păsări şi menţinerea biodiversităţii, dar pe actual POPAM 2014-2020, acestea nu au mai fost incluse şi de aceea se impune un inventar şi o limitare a lor.

"Aici este o micro-deltă - poate nici în Deltă nu întâlnim atâtea specii de păsări câte sunt aici, iar cele mai mari pagube le produc pelicanii şi cormoranii. Am primit compensaţii patru ani, dar acum nu mai primim, iar cormoranii mănâncă peşte în fiecare an. Pierderile sunt de peste 60%, dar ajung uneori şi la 100%. Soluţiile pe care le vedem noi: un inventar al acestor păsări şi limitarea lor", a mai spus proprietarul fermei.

Ciocăneşti-Dunăre este un petic de deltă atât de aproape de oraşele Bărăganului, "o comoară încă în curs de descoperire şi tocmai de aceea natura are cele mai mari drepturi în zonă", potrivit WWF România.

Traseul de la Ciocăneşti Dunăre din judeţul Călăraşi, de o jumătate de zi, a fost parcurs pe bicicletă săptămâna trecută împreună cu reprezentanţii WWF România şi Outhentic Cycling România.