Steaguri şi inscripţii, atacate de Prefectură

Reacția deputatului George Becali la decizia CCR privind transparența declarațiilor de avere: „E o revenire la normalitate”

Ciprian Ciucu, despre secretizarea averilor: „Sunt extrem de îngrijorat. Va fi afectat sistemul național de integritate”

Dominic Fritz, reacția la decizia CCR privind declarațiile de avere: Vedem multă revoltă, frustrare în societate civilă

Detalii din raportul medico-legal al morții băiatului de 16 ani la Târgu Jiu: intervenție medicală tardivă, superficială și inadecvată

Cum motivează CCR decizia prin care a secretizat averile bugetarilor și ale soților lor

Ciprian Ciucu: PNL e pregătit să își asume inclusiv reforme grele. Cred că e nevoie și de nume noi și credibile în viitorul Executiv

Nicușor Dan explică de ce nu vrea un premier tehnocrat în viitorul Guvern. Ce spune despre varianta unui prim-ministru de la PSD

Mitul „școlii de pe vremuri”, spulberat. Analfabetismul funcțional, mai mare în comunism: patru din 10 adulți nu înțeleg ce citesc

Culturile viticole, distruse de grindină. Cum arată plantațiile de viță de vie după ploaia cu gheață care a lovit sudul României

Este vorba despre primăriile oraşelor Târgu Secuiesc şi Baraolt şi ale comunelor Cernat, Ghidfalău, Malnaş, Mereni, Sânzieni, pe faţadele cărora sunt inscripţionate, exclusiv în limba maghiară, expresii care, traduse în limba română, inseamna "Casa oraşului" şi "Casa comunei".

Reprezentanţii primăriilor în cauză spun că ei nu au facut decât să restaureze clădirile cu înscrisurile vechi de sute de ani.

Potrivit legii, în localităţile în care ponderea populaţiei minoritare depăşeşte 20%, inscripţionarea se face bilingv, cu litere egale ca mărime, dar mai întâi în limba oficială a statului român. Disputa este veche de mai bine de un an. În primăvara anului 2012 primarul comunei Moacşa a fost dat în judecată din exact aceleaşi motive. De curând, instanţa a dat câştig de cauză prefecturii, dar decizia nu este însă definitivă.

Acestea nu sunt singurele procese din judeţul Covasna. Actualul prefect a dat în judecată şi alte primării pentru steagurile secuiesti. La începutul acestui an, preşedintele Consiliului Judeţean Covasna, Tamas Sandor, le-a cerut edililor din judeţ să arboreze, pe faţada primăriilor, drapelul secuiesc, în semn de solidaritate faţă de cei care au fost atacaţi, de către fostul prefect Codrin Munteanu, pentru folosirea simbolurilor secuieşti.