Asociaţie pentru drepturile cercetătorilor

Clădirea BNR din Centrul Capitalei și-a deschis porțile publicului. Oamenii au putut atinge și un lingou de aur de 1,3 milioane de euro

Schema de plafonare-compensare a facturilor la energie expiră la 1 iulie. Ministrul Energiei anunță măsurile propuse pentru consumatori

Scenariul pesimist după inundarea Salinei Praid: „Am putea asista la prăbușirea tavanului și formarea unui lac”. Cum s-a ajuns aici

Ce spune Ciprian Ciucu despre o eventuală candidatură la Primăria Capitalei. „N-aș vrea să zică cineva că fug de responsabilitate”

Salina Praid, un dezastru anunțat. Mărturiile cutremurătoare ale oamenilor care trăiesc acolo

Malul Dunării, sufocat de gunoaie. Imagini dezolante cu tonele de deșeuri aduse de ape, în urma viiturilor din ultimele zile

Planul autorităților pentru salvarea Salinei Praid. Ce spune ministrul Economiei despre posibilitatea prăbușirii acesteia

Alfred Simonis, despre decizia CCR: Nu e nicio dramă, nu se înfrânează lupta anticorupție, declarațiile de avere vor exista

Dragoș Anastasiu: Dacă vrem oameni competenți în administrație, nu le putem pune viața în vitrină. Ce spune despre decizia CCR

Tinerii clujeni urmăresc, în principal, alocarea mai multor fonduri pentru cercetare şi majorarea burselor pentru doctoranzi. Au pus bazele primei asociaţii a oamenilor de ştiinţă, sătui de problemele din sistem.

"De exemplu, eu în primul an de doctorat aveam o bursă de aproximativ 750 de lei, ceea ce te obligă ca şi tânăr cercetător să şi lucrezi. Atunci când lucrezi, evident că actul de cercetare scade din calitate", a precizat Cristian Manolachi, doctorand.

"Noi aici la Cluj am pornit un grup de iniţiativă în urmă cu aproximativ doi ani. Nu este neapărat un număr minim de membri, ne trebuie nişte acorduri de la Secretariatul General al Guvernului, de la Ministerul Justiţiei, de la Ministerul Educaţiei şi birocraţia ne împiedică deocamdată, dar suntem în procesul de acreditare", a afirmat Marcel Pîrvu, doctorand.

Din Eurodoc fac parte asociaţii din 35 de ţări. Includerea României într-un astfel de organism ar facilita accesul la fonduri pentru cercetare. În plus, oamenii de ştiinţă români ar putea influenţa politicile publice din domeniu.

"Practic, acum în România nu beneficiezi de asigurări sociale şi poţi să lucrezi în acest domeniu şi să te trezeşti la 40 de ani că nu ai asigurări sociale, nu ai. Este o legătură directă între numărul de brevete depuse spre exemplu la OSIM şi dezvoltarea economică a unei ţări", susţine Ovidiu Câmpean, doctor în ştiinţe internaţionale.

"Asociaţiile membre reprezintă interesele cercetătorilor la nivel naţional, iar noi încercăm să le reprezentăm interesele la nivel european în toate aspectele: locuri de muncă, training şi aşa mai departe. Nu există nicio altă organizaţie la nivel european, care să reprezinte acest grup", spune John Peacock, preşedinte Eurodoc.

Reprezentanţii asociaţiilor membre Eurodoc discută zilele acestea la Cluj problemele cu care se confruntă tinerii cercetători. Până în 30 aprilie, ei participă şi la o serie de workshopuri pentru schimb de experienţă.