Campanie pentru salvarea cinematografelor
La începutul anilor 1970, în Cluj-Napoca funcţionau 14 săli de proiecţie, oraşul din inima Transilvaniei având cel mai mare număr de cinematografe deschise după Bucureşti. În 2014, mai sunt deschise doar două dintre ele. Cele mai multe au fost lăsate în paragină sau transformate în restaurante ori lăcaşe de cult.
Deschis în 1910, cinematograful Favorit este cel mai vechi din Transilvania. Aici au rulat primele filme mute din Cluj-Napoca. În anul 2000, uşile sălii de proiecţie au fost închise, iar de atunci, cinematograful a fost lăsat în paragină.
Asociaţia pentru Promovarea Filmului Românesc îşi propune acum să creeze o nouă reţea de săli moderne de cinema, în toată România. Reabilitarea principalul cinematograf al Clujului a fost un exemplu pozitiv al modului în care fostele săli de proiecţie pot fi readuse la viaţă. Salvat în 2010 după o investiţie de 3 milioane de lei, cinematograful Florin Piersic a ajuns 2 ani mai târziu cea mai vizitată sală de proiecţie cu un singur ecran din România. Numărul de vizitatori a crescut de 4 ori după redeschiderea cinematografului.
Cu o investiţie de 3 milioane de lei, autorităţile clujene salvează acum al doilea cinematograf, Dacia, din cartierul Mănăştur, închis în urmă cu zece ani.
"În principiu, va fi o sală la fel ca şi în cinematograful Mărăşti, undeva la 150 de locuri", a precizat Oana Buzatu, purtător de cuvânt al primăriei clujene.
După modelul Clujului, asociaţia plănuieşte redeschiderea unui cinematograf în toate oraşele cu mai mult de 20.000 de locuitori.
"Încercăm ca în fiecare zonă, loc, pe cât posibil, să existe un loc unde poţi să vezi filme", a explicat Cristian Hordilă, iniţiatorul campaniei "Salvaţi Marele Ecran".
Reţeaua naţională de cinematografe administrează în prezent mai puţin de 30 de săli de proiecţie, dintr-un total de 300, câte erau 1990.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
