Dejul, portul Transilvaniei

O șansă în plus la viață pentru pacientele cu cancer la sân. Primul centru din țară unde acestea sunt tratate după reguli germane

Silviu Predoiu, fost șef al SIE și candidat la prezidențiale: „Nu știu dacă a fost comunism în România”

Cum va fi vremea în noaptea de Înviere și unde va ploua: „Ne apropiem de pragul unei zile de vară”

Directorul DSVSA Tulcea, prins luând șpagă și când arunca în WC parte din bani. Procurorii au spart toaleta ca să recupereze banii

Un locotent-colonel în rezervă, implicat în dosarul violențelor de la BEC din martie

Medici rezidenți lăsați fără sporuri în plină criză de personal: peste 200 vor să dea în judecată Spitalul Marie Curie

De ce ne simțim epuizați de sărbători și cum putem scăpa de oboseală. Sfaturile unui specialist în neuroștiințe

Exercițiu militar în Drumul Taberei: Armata Română s-a antrenat pentru lupta urbană, după modelul din Ucraina

Fără o reformă fiscală, economia României riscă să ajungă în categoria „junk”. Dăianu: „Reducerea cheltuielilor nu e de ajuns”

În inima ţării, la 60 de kilometri de Cluj-Napoca, într-un oraş cunoscut mai degrabă pentru accidentele rutiere care se petrec aici şi pentru mina de sare, funcţionează de mai bine de 20 de ani, Portul Dej.

Prima atestare a Dejului ca port de ape interioare datează din anul 1200, când de aici plecau plute pe Someş încărcate cu sare de la Ocna Dejului. Aşa-numitul "drum al sării" a fost însă abandonat odată cu extinderea liniilor ferate, iar Dejul şi-a pierdut acest statut, până în 1991.

Ca orice port care se respectă, cel din Dej are la conducerea lui un căpitan de gradul I. Viorel Federiga este ofiţer de marină civilă, cu diplomă de inginer în construcţii navale şi fost scafandru. Răspune de supravegherea şi controlul navigaţiei civile, începând de la ambarcaţiuni mici, bărci, nave de agrement, până la poduri de trecere, lacuri şi balastiere.

Oficiul portuar din Dej are numai doi angajaţi. Căpitanul îşi împarte sarcinile cu un inspector, alături de care trebuie să verifice şi să supravegheze peste 6.000 de ambarcaţiuni.

Pe lângă Dej, în România mai există doar trei Oficii de Căpitănie pe ape interioare, la Timişoara, Bicaz şi Snagov, toate aflate în subordinea Autorităţii Navale Române.