Sănătatea publică se învaţă la Cluj

Spitalul de stat din România care folosește jocurile video și roboții pentru tratarea pacienților cu probleme motorii

Șapte din 10 angajați mănâncă în grabă, la birou. Pericolul meselor luate în fața calculatorului

Ce spune Nicusor Dan despre dezincriminarea consumului de droguri și unde ar trebui să acționeze autoritățile

George Simion neagă ca a confirmat participarea la dezbaterea organizată de Micutzu. Mesajul audio difuzat de comediant

Efectul prăbușirii leului: mai multe medicamente ieftine ar putea fi retrase de pe piață

Teoria Pământului plat. Ce spune George Simion și ce crede despre dinozauri și extraterești

Derapaj al unui deputat AUR despre femeile angajate la stat: „Știm foarte bine cum au ajuns în anumite fotolii”

Conceptul „Culege-ți singur fructele” ia amploare în România. Ce reducere primesc clienții care merg direct în livezi sau pe plantații

Grindina a produs ravagii în sudul țării. Pepenii de Dăbuleni, mai puțini și mai scumpi anul acesta

"Ideea de sănătate publică e întotdeauna mai ieftină decât medicina şi totodată salvează mai multe vieţi. Spre exemplu, mai multe vieţi au fost salvate prin furnizarea unei surse de apă potabilă, decât tratând oamenii care suferă de anumite boli, pentru că au băut apă de unde nu trebuie." Aşa îşi începe cursul David Osterberg, specialist în politici de sănătate a mediului la Universitatea Iowa din Statele Unite ale Americii. Acum predă şi în România, la Cluj-Napoca, unde există singurul program din Europa centrală şi de est pentru studenţii care, până la susţinerea examenului de licenţă, vor să înveţe cum poate fi îmbunătăţit sistemul de sănătate publică.

"Unul dintre lucrurile de care mă ocup în acest context, al politicilor publice de mediu la nivel local, vreau ca studenţii să fie activi şi să înţeleagă de ce energia eoliană, pentru care în România exista un interes ridicat la un moment dat, acum nu se mai dezvoltă la fel de puternic", a spus profesorul.

40 de studenţi învaţă acum în cadrul Şcolii de Sănătate Publică de la Cluj. "Cred că noi vom fi prima generaţie, care va schimba ceva la nivel de masă şi nu la nivel de individ şi cred că va fi foarte greu, fiind prima generaţie şi vom avea nevoie de mulţi alţii care să ne ajute", a spus Marius Moga, student în anul I. "Sănătatea publică înseamnă o serie de măsuri şi de politici, care trebuie luate atât la nivel local, cât şi la nivel naţional, încât să te facă pe tine ca şi cetăţean să-ţi dai seama că ţi-e mai bine, din toate punctele de vedere, din punctul de vedere al sănătăţii fizice a corpului tău, mediu, absolut orice", spune Raul Cobârzan, student în anul II.

"Noi nu avem o masă de practicieni în domeniul sănătăţii publice. În România, ca să ajungi să lucrezi în management, în domeniul sănătăţii publice, acestea sunt de cele mai multe ori numiri politice, nu neapărat bazate pe competenţe", a declarat Răzvan Cherecheş, coordonatorul programului de studiu.

Programul funcţionează în cadrul Departamentului de Administraţie Publică al Universităţii Babeş-Bolyai şi este finanţat de guvernul american.