Unul dintre cei 35 de torționari comuniști a murit

O fetiță și tatăl ei au murit într-un accident în Serbia, la granița cu România. Ambulanța românească, blocată zeci de minute în vamă

Inundații de proporții pe insula Paros din Grecia. Pagube semnificative: mașini luate de ape, case și magazine distruse

Adolescent de 15 ani, înjunghiat într-un centru de plasament din Mehedinți. Cinci suspecți, duși la audieri

Procesul fiicei lui Ioan Crișan, afaceristul din Arad asasinat în 2021, începe astăzi. Instanța decide măsurile preventive

Spitalele din PNRR riscă să rămână doar șantiere. Toate ar trebui finalizate anul viitor

Fiica lui Ioan Crișan, afaceristul arădean asasinat în 2021, și-a rupt brățara de monitorizare

Incendiu puternic la o școală din Galați. Autoritățile suspectează că focul a fost pus intenționat

Elevul din București acuzat că a trimis sute de amenințări cu bombă în SUA, din nou în fața instanței

Cine este bărbatul atacat de urs, duminică seara, la Predeal: victima este în stare gravă la spital

Dosarele a 35 de torţionari urmau să ajungă pe masa procurorilor în urma achetelor desfăşurate de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului. Investigaţiile în cazul unuia dintre ei au fost oprite însă, în urma decesului acestuia. Este vorba despre Iuliu Sebestyen, cel care i-ar fi reeducat pe deţinuţii politici de la Gherla.

"Se numește Iuliu Sebestyen și a fost reeducator la Gherla mai puțin de un an. Reeducator e cel care, din funcția pe care o ocupa, era responsabil de reeducarea politică a deținuților politici, adică cel care îi supunea la torturi psihice și fizice", explică Andrei Muraru, preşedintele IICCMER.

Zeci de ani mai târziu, în localitatea Viişoara din judeţul Cluj, mai locuieşte însă doar soţia lui Iuliu Sebestyen. Femeia susţine însă că nu ştie nimic din trecutul soţului ei, respectiv din perioada în care a lucrat la penitenciarul din Gherla. S-au cunoscut în anul 1958, când acesta lucra deja la CEC.

"Se spune că se ocupa de reeducarea deţinuţilor politici, la mijlocul anilor 1950. Eu nu prea ştiu despre ce a făcut el acolo, că atunci când ne-am cunoscut noi, nu mai lucra demult acolo", spune Maria Sebestyen.

Vecinii lui Iuliu Sebestyen nu ştiu nici ei nimic despre trecut său din perioada în care a lucrat la Gherla.

"Nu la penitenciar, la CEC a lucrat, director de bancă. La CEC zicea că 36 de ani, parcă aşa ştiam. La Gherla nu ştiu să fi lucrat niciodată. Dumnealui din partea aia de la Gherla a fost, nu ştiu din ce sat precis", spune unul dintre aceștia.

Ancheta Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului în ceea ce îl priveşte pe Iuliu Sebestyen s-a oprit în momentul în care acesta a decedat în 2013. Preşedintele institutului a atras însă atenţia că situaţia s-ar putea repeta, dacă anchetele nu vor fi gata mai repede.

"Institutul pregătește un raport, pe care îl va înainta premierului, prin care vom cere să beneficiem de un personal mărit pentru că, cu 36 de oameni nu poti să faci mare lucru pentru 50 de ani de comunism", mai spune Andrei Muraru, preşedintele IICCMER.

În ultimul an au fost făcute publice numele altor doi torţionari: Alexandru Vișinescu și Ion Ficior. Istoricii asigură că probele pe care le-au adunat de-a lungul investigaţiilor sunt destul de solide pentru ca vinovaţii să plătească pentru atrocităţile comise.