Chinezii cer, noi nu dăm. Şarpele Glykon nu pleacă din Muzeul de Arheologie nici cu împrumut

Alertă în Alaska: risc de inundații catastrofale din cauza topirii unui ghețar

Pericolul din mare, în plin sezon estival: gropi adânci la doar câțiva metri de mal

Bolojan, despre tăierile de personal din instituțiile de stat: „Uneori, cei din posturile de conducere sunt cât cei care lucrează”

Patru oameni au fost răniți într-o explozie la Bacău

Jandarmii înarmați la metrou au dat naștere unor teorii ale conspirației. Ce spun oamenii care s-au întâlnit cu ei în stații

Cătălin Drulă, despre planul AUR de a forma un guvern cu PSD: „În business există o expresie – preluare ostilă”

Alexandru Rogobete îl apără pe managerul Spitalului Floreasca. Documentele care contrazic declarațiile ministrului

Pasajul Basarab, dezastru pe bani publici. Proiect de peste 285 de milioane de euro, degradat după 14 ani fără recepție

Un deținut condamnat pentru act sexual cu un minor a evadat din penitenciar

Fiind o piesă unică în lume, valoarea sa nu a putut fi stabilită. Cu toate că schimburile de obiecte între muzee sunt lucruri uzuale, conducerea Muzeului din Constanţa a refuzat categoric să trimită în China şarpele Glykon, piesa cea mai reprezentativă din instituţia de cultură.

Zaharia Covacef, cercetător ştiinţific MINA Constanţa: "E compactă, e şi greu de transportat dar îmi este mai aleasă să nu i se întâmple ceva. Se poate scăpa, nu neapărat voit, dar nu trimişi o piesă unică".

În plus, şarpele din marmură este un obiect de suflet al muzeografilor şi nu vor sub nicio formă să se despartă de el în cei doi ani cât durează expoziţia din China.

Gabriel Custurea, directorul MINA Constanţa: "Nu dăm şarpele, brandul nostru, Glykon. este brandul muzeului, este unicat şi chiar nu am putut să ne despărţim de el pentru că, totuşi, muzeul constănţean, dacă este cunoscut prin ceva, este cunoscut prin acest şarpe".

Oana Manoilă, reporter Digi24 Constanţa: "Momentul descoperirii şarpelui Glykon a fost extrem de emoţionant pentru echipa de arheologi a Muzeului de Istorie Naţională. Piesa este unică în lume şi veche de 1800 de ani. Are o înălţime de 70 de cm şi, dacă ar fi să îl desfăşurăm, şarpele ar avea o lungime de şase metri". 

Glykon se află în posesia muzeului din 1 aprilie 1962 şi nu a părăsit niciodată încăperea în care a fost aşezat. A fost descoperit sub fosta Gară din Constanţa, alături de alte 24 de sculpturi. Statuia înfăţişează un şarpe încolăcit, cu cap de ovină, urechi şi plete de om, iar coada seamănă cu cea a unui leu.

Muzeul a consimţit însă trimiterea în China a zece piese destul de vechi, printre care tezaurul de sculpturi Hecate şi Isis, statuile lui Venus şi Apollo, Triada Eleusină şi cadranul solar purtat în coarne de un taur.

Constănţenii susţin că acest schimb de piese este benefic şi ajută la o mai bună cunoaştere a istoriei poporului român peste graniţele ţării.

Sculpturile, bijuteriile şi vasele antice vor ajunge în China, în această toamnă. Fiecare piesă este asigurată şi valorează între 40.000 şi 120.000 de euro.

reporter: Oana Manoilă
operator: Alexandru Şerbănescu

editor web: Anca Medrea