Hidroavion nazist în lacul Taşaul. Aparatul de zbor a dispărut în 1944, după un atac sovietic la Constanţa
Aventura celor doi scafandri a pornit după ce pescarii din zonă se plângeau că plasele lor sunt rupte de un obiect care s-ar afla în adâncuri. Au cercetat, s-au documentat şi au dezlegat misterul.
"Ştiu că acum 15-20 de ani băgau scule pescarii, năvoade şi în locul ăasta se agăţau mereu. A fost marcat cu chiundere să descopere ce e acolo. N-a descoperit ce e", a spus un localnic.
Era vorba de fapt despre un hidroavion, dispărut în timpul unui bombardament sovietic asupra oraşului Constanţa. Era al armatei naziste şi înainte de atac era adăpostit în hangarele de pe malul stâng al Lacului Siutghiol, în staţiunea Mamaia, cea mai bine păzită zonă pe acea vreme.
.
Oana Manoilă, reporter Digi24 Constanţa: "19 august 1944. Un hidroavion german, tip Junker W 34 pleacă d epe lacul Siutghiol într-o misiune. Se prăbuşeşte, după un zbor scurt, în lacul Taşaul, la 70 de metri de ţărm. Cel mai probabil, acesta a fost doborât de forţele armatei ruse, într-un conflict aerian".
Cine a descoperit relicva avionului
Pascale Roibu şi Iulian Rusu, cei doi scafandri amatori care au descoperit resturile hidroavionului spun că documentele din acea perioadă nu se mai păstrează.
Au fost luate de ruşi în timpul retragerii trupelor. Doi ani şi jumătate au durat cercetările pentru stabilirea loculului în care se presupune că a căzut aparatul de zbor. A urmat apoi un an de scufundări şi căutări în lac, la patru metri adâncime. Acum, munca lor este în pericol să devină inutilă din cauza lipsei de implicare a autorităţilor.
"Am anunţat Centrul de Scafandri şi Muzeul din Constanţa. Ce vi s-a spus? Nimic!", a spus Iulian Rusu, scafandru Club Maritime Explorer.
Scafandrii au putut scoate la suprafaţă doar câteva bucăţi ale unei aripi, corpul hidroavuionului fiind îngropat în mâl. "Noi am încercat să nu rupem nimic din avion. Încercăm să-l păstrăm cum l-am găsit", a completat scafandrul.
Operaţiunile de scoatere la suprafaţă a epavei sunt anevoioase şi extrem de costisitoare. Zece mii de euro ar costa totul. Investiţia merită, spun scafandri, dacă ne gândim că în lume există un singur model asemănător care se află expus într-un muzeu din Londra.
Misiunile hidroavioanelor naziste
"Misiunile armei hidroaviaţiei erau legate de observare, de recunoaştere, trebuiau să acţioneze pentru salvarea echipajelor sau a naufragiţilor", a declarat Costin Scurtu, director Muzeul Militar Naţional "Ferdinand I", filiala Constanţa.
În lacurile din municipiul Constanţa ar mai putea fi descoperite şi alte relicve ale războaielor, susţin specialiştii.
"Mai multe hidroavioane s-au scufundat în largul mării sau în zona lacului Siutghiol. În ultimii ani au fost identificate resturi ale unor astfel de aparate.Este vorba în primul rând, cum sopun experţii în domeniu, de tip Hainkel", a spus Florin Stan, şef Secţie Istorie, Muzeul Marinei Române.
Hidroavioanele din cea de-a doua Conflagraţie Mondială mai aveau şi misiunea de a detecta submarinele inamice care acţionau aproape de litoral şi ajutau navele militare angajate în diverse operaţiuni.
Erau dotate cu câte trei mitraliere iar la bordul fiecăruia se aflau câte patru soldaţi. Deşi construite dintr-un aliaj foarte uşor, hidroavioanele puteau transporta bombe cu o greutate maximă de 640 de kilograme.
reporter: Oana Manoilă
operator: Cătălin Vârban
editor web: Anca Medrea
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
