Proiect european grandios la Universitate

Rectorul Universității din București, despre turul 2 al alegerilor prezidențiale: Situația economică va conta mult mai mult

Spitalul de stat din România care folosește jocurile video și roboții pentru tratarea pacienților cu probleme motorii

Șapte din 10 angajați mănâncă în grabă, la birou. Pericolul meselor luate în fața calculatorului

Ce spune Nicusor Dan despre dezincriminarea consumului de droguri și unde ar trebui să acționeze autoritățile

George Simion neagă ca a confirmat participarea la dezbaterea organizată de Micutzu. Mesajul audio difuzat de comediant

Efectul prăbușirii leului: mai multe medicamente ieftine ar putea fi retrase de pe piață

Teoria Pământului plat. Ce spune George Simion și ce crede despre dinozauri și extraterești

Derapaj al unui deputat AUR despre femeile angajate la stat: „Știm foarte bine cum au ajuns în anumite fotolii”

Conceptul „Culege-ți singur fructele” ia amploare în România. Ce reducere primesc clienții care merg direct în livezi sau pe plantații

Sistemele circulante de acvacultură sunt sisteme moderne prin care se doreşte atingerea unor producţii înalte de peşte, într-un spaţiu restrâns.

Şi asta independent de resursa de apă sau de factorii climatici. În România ele au intrat pe piaţă acum 6-7 ani.

Lorena Dediu, profesor departament Acvacultură: "Cu alte cuvinte sunt instalaţii intensive, cu care poţi să produci orice specie şi-ţi dă posibilitatea, avantajul de fapt, tot timpul anului de a avea o producţie constantă, spre deosebire de sistemele clasice".

Proiectul european "Centrul Român pentru modelarea sistemelor recirculante de acvacultură" presupune cercetare intensă în acest domeniu. Iar primul pas în acest sens a fost achiziţionarea, prin fonduri europene, a infrastructurii necesare.

ing. Camelia Vizireanu, responsabil achiziţii: "Este cel mai mare proiect care s-a desfăşurat până acum în cadrul Universităţii Dunărea de Jos, având în vedere dezvoltarea laboratoarelor noi şi a echipamentelor de cercetare".

În cadrul proiectului care se va încheia în iulie, vor fi modernizate laboratoarele din câteva facultăţi gălăţene. Cea mai mare investiţie a fost într-un laborator de cromatografie, o investiţie ce ajunge la aproximativ 10 milioane de lei.

Această infrastuctură interdisciplinară va fi folositoare şi pentru viitoare staţie pilot de acvacultura, acum în construcţie, centrul proiectului european.

ing. prof. doctor Victor Cristea, manager proiect: "Un sistem circulant presupune în primul rând un riguros control al calităţii apei. O calitate a apei care să satisfacă exigenţele fiziologice ale speciilor de cultură, care exigente asemenea, sunt extrem de complexe".

Cercetările din cadrul proiectului vor duce la informaţii importante privind nevoile nutriţionale ale diferitelor specii de peşte dar şi privind consumul de energie electrică ideal pentru o productivitate ridicată într-un sistem recirculant performant.

Petre Alexe, decan Facultatea de Ştiinţa şi Inginerie Alimentară: "Proiectul aparent se încheie în iulie-august. El de fapt abia porneşte în întreaga capacitate, pentru că pariul acestui proiect a fost să aducă în interiorul României un plus în acvacultură. Ori acest pariu înseamnă că noi am reuşit să creăm modelul aici, la universitate iar pasul următor este trecerea acestui model în ţară".

Potrivit statisticilor, românii consumă doar 5,5 kilograme de peşte anual, de patru ori mai puţin decât media europeană.

Obiectivul economic al proiectului este acela de a creşte consumul de peşte. Înainte de 1989 însă, din acvacultură producţia de peşte depăşea 100.000 de tone, faţă de 15.000 de tone cât este în prezent.

Reporter: Georgiana Ciurea
Operator: Ionuţ Mocanu