Maternitatea Bega, rămasă „ în epoca de aur”
Conducerea unităţii aşteaptă de mai bine de şapte ani să îşi poată muta activitatea într-un nou imobil. În tot acest timp, Consiliul Judeţean Timiş, în subordinea căruia se află spitalul, nu a realizat decât un studiu de pre-fezabilitate pentru mult-promisa nouă maternitate.
„În primul rând, medicii ar trebui să intre pe un filtru, unde ar trebui să se schimbe, urmat de spălător, unde se spală şi intră în sală. [Ceea ce nu se întâmplă aici?] Categoric, nu”, povestește asistenta-șefă.
Doar două din cele patru săli de operaţie ale Maternităţii Bega respectă acest circuit desemnat medicilor, care ar trebui urmat înainte de fiecare operaţie. De vină ar fi structura veche a clădirii în care funcţionează unitatea medicală.
„Niciodată nu vom respecta în totalitate circuitele pentru că această clădire nu a fost construită pentru a deservi o unitate sanitară, cu atât mai puţin o maternitate. Sălile de operaţie sunt complet separate, ztrei dintre ele funcţionează la etajul întâi, una la parterul instituţiei, deci ele nu constituie un bloc operator propriu zis de naştere, care să respecte circuitele unui bloc operator”, explică Marius Craina, manager Spitalul Judeţean de Urgenţă Timişoara.
Dacă sălile de operaţie sunt împrăştiate pe la etaje, ambulatoriul şi secţia de sterilizare a maternităţii se află la demisolul clădirii. Cadrele medicale şi asistentele fac slalom între etaje de fiecare dată când au operaţii sau paciente internate pe saloane.
„Personalul e împărţit în cele patru săli practic. Suntem împărţiţi în trei locuri în spital în acelaşi timp, dacă există intervenţii în toate sălile. Cât de mult alergaţi într-o singură zi. Destul de mult. Este destul de greu. Mai ales că materialele se transportă foarte greu, pe scări, de la sterilizare, înspre sterilizare”, spune Ecaterina Ciobanu, asistentă-şefă.
De-a lungul anilor, conducerea maternităţii a reuşit să reabiliteze mai multe saloane şi două săli de operaţii cu banii primiţi din donaţii. Chiar şi aşa, unitatea sanitară nu poate funcţiona după cum prevăd normele anului 2016.
„La ploi torenţiale am avut probleme cu inundaţiile, am încercat să remediam prin tot felul de mijloace, dar din păcate nu întotdeauna am reuşit, iar ultimele ploi torenţiale au demonstrat că suntem depăşiţi de multe ori din acest punct de vedere. O altă problemă este structura de rezistenţă, clădirea necesită o consolidare”, adaugă Marius Craina.
„Ar trebui renovat, în special exteriorul, e sinistru, dar în interior sunt îmbunătăţiri”, spune un timișorean.
„Hmmm, ca la noi la români. Altceva nu am ce să zic. E bine că e bine”, adaugă un alt tânăr.
Din cauza condiţiilor precare pe care le oferă actualul spaţiu, la Maternitatea Bega nu se mai pot face nici fertilizări in vitro. Autorizaţia a fost retrasă în anul 2009, iar de atunci clinica a fost închisă. Tot din anul 2009, reprezentanţii Consiliului Judeţean Timiş, în subordinea căruia se află Spitalul Judeţean din oraş, de care aparţine şi clinica de obstetrică-ginecologie Bega, promit că vor ridica o nouă clădire, în care maternitatea să îşi desfăşoare activitatea ca la carte.
„Din informaţiile pe care le am eu, certe de data asta, este că a fost foarte multă gălăgie, din 2009 până acuma, iar paşii făcuţi pentru realizarea acestui obiectiv au fost minori. În sensul în care s-a făcut doar un studiu de prefezabilitate. Care e depus deja la CNI, dar care nu ajută decât ca un mic pas0. E una din priorităţiel mele ca până în 2020 să avem o maternitate conform standardelor menţionate”, precizează Sorin Grindeanu, preşedintele Consiliului Judeţean Timiş.
La maternitatea Bega au loc peste 2000 de intervenţii anual, iar secția externă a Spitalului Județean asigură asistență la un număr de 2500-2800 de nașteri, adică jumătate din totalul nașterilor înregistrate în Timișoara.
Reporter: Mihaela Crețu
Operator: George Ștefăniță
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
