Medici români care se întorc în țară să profeseze dacă operațiile care le fac vor fi decontate de CNAS

Spitalele din PNRR riscă să rămână doar șantiere. Toate ar trebui finalizate anul viitor

Fiica lui Ioan Crișan, afaceristul arădean asasinat în 2021, și-a rupt brățara de monitorizare

Incendiu puternic la o școală din Galați. Autoritățile suspectează că focul a fost pus intenționat

Elevul din București acuzat că a trimis sute de amenințări cu bombă în SUA, din nou în fața instanței

Cine este bărbatul atacat de urs, duminică seara, la Predeal: victima este în stare gravă la spital

Cursuri gratuite de grădinărit predate pasionaților într-o universitate de stat din țară. Ce spun cei care s-au înscris deja

Primii pași în aeronautică, încă de pe băncile școlii. Cum arată orele de practică plătită, unde elevii învață să repare avioane

Centrale termice date uitării, focare de infecție în marile orașe. Soluția găsită de o primărie din nordul țării

Bani de la UE pentru exploatarea de minerale rare. Statul vrea să redeschidă mina de grafit din Gorj

Cornel Niţă suferea de anevrism de șase ani. Boala se agrava de la o lună la alta. Medicii i-au recomandat intervenţia, deoarece, oricând, cheagul de sânge format pe creier se putea rupe şi i-ar fi putut provoca hemoragie cerebrală.

”Semipareză pe partea stângă, dar mi-am mai revenit... apoi a venit anevrismul şi, în timp, s-a umflat, şi am început să obosesc”, spune Cornel Niţă.

Intervenţia, numită de medici embolizarea anevrismului cerebral, constă în întroducerea, print-o arteră, a unor dispozitive, care ajung până la creier şi tratează anevrismul. Incizia se face însă la nivel inghinal şi nu este mai mare de un centimetru, de aceea şi spitalizarea post-operatorie nu durează mai mult de trei zile.

”Navigăm în interiorul pacientului fără altă incizie până la nivelul anevrismului şi plasăm aceste spire de metal în interiorul anevrismului care rămân acolo, însă se formează un cheag care-l exclude în circulaţie şi nu mai există risc de ruptură. Deci, intervenţia reprezintă tratamentul definitiv ale acestei patologii”, ne precizează Raul Pop, medic specialist radiologie intervenţională, Spitalul Universitar din Strasbourg.

”Este o incidenţă foarte mare, din păcate, nu toate sunt rezolvate, multe anevrisme se rup şi ajung în urgenţă, dar discutăm deocamdată de anevrismele cerebrale care încă nu s-au rupt”, afirmă Adrian Tutelca, medic specialist radiologie la Spitalul Judeţean din Timişoara

Pentru ca aceste intervenţii să devină o rutină şi în ţara noastră, este nevoie de specialişti şi de fonduri, de care Spitalul Judeţean din Timişoara nu dispune. Unitatea încearcă, însă, să facă rost de bani, pentru că numai aşa ar putea să îi aducă înapoi pe tinerii medici plecaţi.

”Unul dintre embolizatori vine de la Paris, unul de la Strasbourg, unul e al nostru, al spitalului, dar şi el se plimbă prin Bucureşti, acolo unde învaţă această procedură. Şi-atunci e bine ca această echipă să fie unită”, ne-a declarat Horia Pleş, şeful Secţiei de Neurochirurgie de la Spitalul Judeţean din Timişoara.

Se fac demersuri pentru ca materialele sanitare, care costă 4.000 de euro pentru o singură intervenţie, să fie decontate de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.

”Avem nevoie de materialele endovasculare pentru a ne putea desfăşura activitatea pentru simplul fapt că procedurile nu le putem face fără acele spire, fără acele materiale care ne permit embolizarea. Suntem cu un picior deja aici, ceea ce ne ţine să nu ne întoarcem este că nu vom avea activitate ritmică dacă nu vom avea acele materiale”, afirmă Cristian Mihalea, medic specialist în neurochirurgie la Paris.

Spitalul Judeţean din Timişoara a pus în funcţiune, în urmă cu câteva săptămâni, şi un angiograf, pentru care s-au plătit aproape două milioane de euro. În prezent, însă, există un singur medic instruit să-l utilizeze.

reporter: Maria Rohnean
operator: Dan Şoşdean
editor web: Călin Țenche