Traseul refugiaţilor, recreat la Timişoara

Furtunile au provocat probleme în mai multe județe din țară. Au căzut bucăți mari de grindină, iar vântul a smuls acoperișuri

România, pe locul doi în topul țărilor din UE cu decese care puteau fi evitate. Cum ajung să moară oameni din ignoranță

„Ar trebui să fim sub apă aici”. Imagini dezolante cu Lacul Trei Ape, care seacă dramatic de la un an la altul

Disperare printre agricultori, după ce seceta a afectat puternic și culturile de cartofi

Val de scumpiri după creșterea TVA. Ce spun românii despre viața după 1 august

Criză de ser fiziologic într-un spital județean din România. Pacienții sunt trimiși să-l cumpere din farmacii

Val sufocant de caniculă peste Europa. Pene de curent în Cehia, incendii de vegetație în Grecia, Turcia și Spania

De ce sunt de acord judecătorii ca Elena Udrea să iasă din închisoare cu doi ani mai devreme

Protest spontan, astăzi în fața Guvernului, al angajaților din mai multe ministere

15 refugiaţi care trăiesc în Timişoara, alături de zeci de români, au parcurs acest traseu care porneşte din zonele de război şi ajunge în Occident. Nu au lipsit vestele de salvare şi o barcă – pentru a aminti de pericolul traversării mărilor, gardurile cu sârmă ghimpată sau corturile.

Cel mai înfricoşător lucru este când trebuie să treacă marea. Pentru că dacă se întâmplă ceva ei nu au unde să fugă. Unul dintre tinerii angrenaţi în proiect este Ali. Are 24 de ani şi este din Siria. În 2015 nu a mai suportat să trăiască în plin război şi a venit în România. Şansa lui a fost să primească o viză de student.

"Era oribil să trăiesc acolo. Nu exista niciun viitor pentru un tip ca mine, nici pentru alţi tineri. Când am avut şansa să plec din Siria legal, să vin aici să studiez, am profitat de ea. Mai ai familie acolo? Da, mai am părinţi şi o soră. Cum este să fi aşa departe şi, presupun, să nu poţi să îi vizitezi? Din păcate, nu pot să-i vizitez şi este oribil să fiu departe de ei", povesteşte Ali Saeedm, refugiat.

Românii, dar şi alţi străini stabiliţi în Timişoara au trăit împreună această experienţă unică.

"Nu cred că este la profunzimea pe care o simt ei atunci când fac acest lucru. Interesant. Ştiai că prin aşa ceva trece un refugiat? Nu. Bănuiam. Mi s-a făcut cumva pielea de găină."

"Nu ştiam, aşa că a fost o experienţă bună că am aflat astăzi. Cred că sunt oameni foarte curajoşi."

Organizatorii au încercat prin acest festival şi să creeze o legătură între timişoreni şi refugiaţii care s-au mutat în oraşul de pe Bega. Să sensibilizeze comunitatea cu privire la situaţia celor din urmă.

"Traseul reprezintă călătoria pe care mulţi refugiaţi o fac în mod regular de câţiva ani. Cu siguranţă mulţi ştim povestea acestora şi am încercat să recreăm puţin din povestea lor. Cumva oamenii să se pună în pielea celor care trebuie să plece din ţara de origine şi poate astfel să dezvolte o empatie care să ducă apoi spre o acceptare şi o toleranţă mai mare", spune Flavius Ilioni-Loga - organizator.

Anul trecut, peste 3.000 de refugiaţi au cerut azil în România. Aproape jumătate dintre ei provin din Siria. În Timişoara, la centrul pentru azil sunt cazaţi în prezent 200 de străini.