Adevărații edili. Primarii care au dat un aer occidental Brașovului

Un pod din Brașov tranzitat zilnic de mii de mașini, pericol public. Măsura luată de autorități

Parcul de 7 milioane de lei, inaugurat acum un an, pericol pentru copii

„E focar de infecție”. Pasaje lăsate în paragină în centrul Brașovului, pericol pentru pietoni

Scandal în Parlament. De ce a fost amenințată Anamaria Gavrilă cu evacuarea din sala de plen

Dosare penale pentru rele tratamente și delapidare la centrul social din Slobozia

Doi tineri reținuți după ce au înjunghiat un copil de 15 ani într-un centru de plasament din Mehedinți

Călin Georgescu se prezintă astăzi în fața polițiștilor pentru a semna controlul judiciar

Instanța judecă astăzi contestația lui Bogdan Peșchir, finanțatorul campaniei lui Călin Georgescu, la arestul preventiv

Ratele la creditele calculate în funcție de IRCC scad începând de la 1 aprilie

În semn de recunoştinţă faţă de contribuţia sa la înfăptuirea Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, prin glasul primarului lor, dr. Karl Schnell, braşovenii au dăruit castelul Bran familiei regale. Aşa şi-a făcut edilul oraşului intrarea în istorie. Organizat, serios, vizionar, bun gospodar, chibzuit, corect, adică, pe scurt... sas. În mandatul lui Schnell, nivelul de trai şi condiţiile de viaţă din Braşov erau comparabile cu cele din Germania.

„Oraşul se dezvolta. În primul rând se dezvolta pentru că se stabileau tot mai mulţi oameni în el. Oraşul, dintr-odată, s-a triplat, ceea ce pare aproape de necontrolat, or edilii au avut o problemă extraordinar de grea să-i poată găzdui pe aceşti oameni, să le găsească locuinţe, iar când vorbim de locuinţe trebuie să vorbim de tot ce înseamnă canalizare, asfaltare şi toată această reţea de utilităţi”, spune Daniel Nazare, directorul Bibliotecii Judeţene George Bariţiu din Braşov.

Un alt primar important a fost Tarquiniu Prişcu, care a condus destinul oraşului între anii 1935 şi 1938. A introdus reţeaua de gaze în oraş înaintea Clujului şi a amenajat pentru turişti Poiana Braşov. Publicaţia clujeană „Viaţa Ardealului” scria, în august 1936, despre realizările edilului care a modernizat staţiunea. Apa, telefonul şi lumina electrică au fost introduse în timpul mandatului său. În aceeaşi perioadă a fost modernizat şi drumul care duce în Poiană.

"În perioada interbelică oamenii nu răsăreau dintr-un partid politic pe postul de primar. Erau oameni care aveau în comunitate un anumit statut, un anumit prestigiu, o prestanță profesională, clar că nu aveau o pregătire deosebită pentru administrație," spune Nicolae Pepene, istoric.

Între 1928 şi 1938 s-au construit cele mai multe clădiri, iar oraşul avea un aer occidental, cu restaurante cochete în celebra piaţă a negustorilor (astazi Piaţa Sfatului). În aceeaşi perioadă s-a introdus iluminatul public modern şi tramvaiul cu abur. Braşovul avea şi 51 de autobuze ultramoderne pentru transportul în comun. Un oraş european cu o economie înfloritoare.