RAPORT DE ȚARĂ. Constanța, un mozaic de tradiții culinare

Data publicării:
papa ct

„Câte bordeie, atâtea obiceie” spune o vorba din popor. Este și definiția care caracterizează perfect județul Constanța: o mare de oameni de diferite etnii, culturi și naționalități care încearcă să conviețuiască și în același timp să își păstreze vii tradiția și obiceiurile moștenite de sute de ani. Una din cele mai de preț bogații culturale este arta culinară prin care fiecare popor îșsi definește felul de a fi, gusturile și specificul neamului.

În portul Tomis se află cea mai apreciată și mai căutată patiserie turcească. Suberekul este preparatul vedetă, adică plăcintele tătărești cu branză sau cu carne de vită și de oaie. Se vând mai ceva ca paine calda și, cu toate că rețeta nu este tocmai complicată, secretul gustului stă într-o plantă pe care românii o folosesc pentru a face ceai, respectiv menta.

Lah magiunul este o rețetă specific turcească, tot cu carne tocată și reprezintă pentru poporul otoman ceea ce este cunoscut aici sub numele de pizza. Mai mult, turcii spun că italienii au furat de la ei acest tip de mâncare, pe care ulterior l-au adaptat. Cu toate că, în timp, în meniul restaurantului au fost strecurate și preparate internaționale, clienții care îi calcă pragul știu din start ce vor să comande, tot ce se mănâncă acasă, în Turcia.

Aceeași situație poate fi întâlnită și în stațiunea Mamaia, într-un restaurant grecesc din buricul târgului. Totul era adus din Grecia: de la farfurii și până la ultimul strop de ulei folosit în bucătărie. Una dintre vedetele restaurantului este musacaua grecească din carne, cartofi și vinete prăjite, dar nu oricum.

„Un lucru e sigur: o seară grecească nu poate fi perfectă fără o mâncare bună preparată de un bucătar grec, fără melodii tradiționale și fără dansuri grecești”, spune Daniela Poliaka, administratorul restaurantului.

De aceeași părere par să fie și clienții care au lăsat deoparte mâncarea ca să încingă o horă grecească și să cânte în cor melodii tradiționale, în mijlocul restaurantului.

Pe de altă parte, în tot județul nu există niciun restaurant cu specific machidon. Nu are căutare, spun machidonii care-și amintesc de vremurile când s-au găsit unii să încerce o astfel de afacere. O comunitate importantă de aromâni este în localitatea Mihail Kogălniceanu. Oameni cu stare, gospodari și foarte buni bucătari au primit echipa Digi24 și au omenit-o ca pe niște vechi prieteni.

Aici au mâncat cea mai simplă și mai bună tocăniță de vară: ardei grași cu roșii și brânză.

La aromâni obiceiurile se transmit acasă, din generație în generație, iar lupta cu tendința de a fi asimilați de alte popoare este grea, spun ei.

La malul mării, echipa Digi24 s-a oprit într-un popas pescăresc, singurul din țară care mai are pescadoare și unde peștele din farfurie are doar câteva ore de când a fost adus din mare.

„La 200 de metri în fața restaurantului avem amplasat un talian în care se prinde peștele de categorie mică: hamsie, stavrid, zargan, barbun, iar pește de categorie mare avem un pescador, Olimpus 1, care zilnic sau la 2, 3 zile ne aduce la mal calcan, rechin”, spune Sorin Rusu, șeful restaurantului.

Toate ajung în bucătarie, unde mâini pricepute știu sa prepare peștele în zeci de feluri.

Asezonat cu un vin bun, la malul mării, în sunet de valuri, restaurantul pescăresc ar putea fi alegerea ideală chiar și pentru cele mai exigente cerințe din vacanța de vară.

Campania RAPORT DE ŢARĂ Digi24

Timp de 21 de săptămâni, campania RAPORT DE ŢARĂ face radiografia României reale, în aşteptarea regionalizării. În fiecare zi, la orele 9, 13 şi 19, reporterii Digi24 transmit în direct din două judeţe ale ţării, cu atuurile şi punctele lor slabe. Susţine-ţi judeţul în campanie! Indiferent de unde ai fi, intră pe raportdetara.digi24.ro şi votează judeţul preferat.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri