RAPORT DE ȚARĂ. În Olt, fondurile europene au fost cheltuite cu folos și nu prea

Ca peste tot, şi în Olt majoritatea banilor din fondurile europene au mers în oraşe. Unul dintre proiectele cele mai importante implementate în judeţ a fost realizat în Corabia, considerat cel mai sărac oraş din Olt. Multe speranţe se leagă de noua Bursa de cereale, investiţie finalizată la începutul acestui an şi pentru care s-au cheltuit peste opt milioane de lei.

„Producătorii agricoli vor beneficia de o piaţă deschisă, vor putea să negocieze aici prețurile, bursa fiind, desigur, un instrument transparent în încheierea contractelor cu cereale”, afirmă Dan Olteanu, purtător de cuvânt la Primăria Corabia.

Tot în categoria de exemple pozitive de utilizare a banilor europeni putem trece experienţa Osica de Sus. Este comună doar cu numele, pentru că locuitorii ei se bucura de toate facilităţile de la oraş.

„Ne-a băgat apă, ne-a făcut asfalt, avem canalizare, lumini pe drum”, spune o localnică a comunei.

Votează-ți județul și comentează pe forum în secțiunea specială „Raport de țară”

Edilii Slatinei nu s-au descurcat însă la fel de bine în a convinge Uniunea Europeană să le dea bani pentru infrastructură. Centura oraşului este şi rămâne o problemă veşnică. Prin Slatina trece drumul european 70, ce leagă Timișoara de București. Trec mii de maşini pe aici, iar asfaltul a cedat demult. Până la un drum cu adevărat european e cale lungă.

„Important este că am făcut un prim pas, să realizăm studiul de fezabilitate. Avem sprijinul Guvernului în realizarea acestui obiectiv”, declară Minel Prina, primarul minicipiului Slatina.

La Izvoarele, o comună nu departe de Slatina, autorităţile au făcut proiecte, le-au câştigat şi au trecut la treabă. Doar că socoteala de pe hârtie nu seamănă cu cea de pe teren. Până acum s-au plătit peste 10 milioane de lei pe ceea ce ar fi trebuit să fie o modernă bază sportivă, o aducţiune cu apă şi un drum asfaltat. Banii s-au dus, iar în schimbul lor găsim un câmp arat, câteva ţevi înşirate printr-un sanț şi un asfalt care se sfarmă când calci pe el.

„Eu, cum să vă spun, eu nu am dat bani. Banii au fost daţi în 2011, au fost daţi la stadion patru miliarde, fără câteva milioane, la apă au fost daţi în jur de nouă miliarde, mai avem un drum DC39 în desfăşurare, unde eu am dat banii şi vreau să vă arăt ce lucrare a făcut. Deci nu se poate aşa ceva, ia banii şi pur şi simplu a pus asfaltul în nămol”, spune enumlțumit Florin Constantin, primarul din Izvoarele.

Şi tot la categoria eşecuri intră şi centrul de zi de la Cungrea. Din cauza datoriilor primăriei, un proiect câştigat cu fonduri nerambursabile n-a mai fost pus în practică. Speranţe mari s-au năruit odată cu solicitarea consilierilor locali de a renunţa proiect.

Un alt proiect mare pentru Slatina este cel de anvelopare termică a blocurilor. Câteva zeci de blocuri din oraş au fost deja izolate, iar edilii speră ca până la sfârşitul anului să mai anvelopeze alte câteva zeci de imobile.