RAPORT DE ȚARĂ. Industria din Dolj, între mărire și decădere

Data publicării:
2003dolj 20industrie-55954

Electroputere Craiova şi Automobile Craiova sunt doar câteva dintre aceste reţete de succes, din păcate însă, nu ale românilor.

A doua jumătate a anilor '40. O sucursală a concernului Malaxa devenea „proprietate a poporului muncitor”, sub numele de Electroputere. Angajații veneau din toată regiunea Olteniei și erau școliți în grupul școlar înființat chiar în spatele întreprinderii. Oraşul primește un nou cartier - Valea Roşie.

Peste 20.000 de angajaţi avea cândva Electroputere, pentru ca, la sfârşitul anului 2012, să tragă linie cu doar 1.030 de oameni. În vara anului trecut, în jur de 600 de angajaţi au plecat acasă cu salarii compensatorii. La începutul lui 2013, Electroputere Craiova a fost preluată de Grampet Group, cel mai mare jucător privat de pe piața transporturilor feroviare de marfă din România.

Cu siguranţă că vom construi aici, la Craiova, locomotive româneşti într-o perioadă scurtă”, spune Călin Grațian, vicepreședintele Grampet Group.

În prezent, peste 80% din producţia de motoare electrice şi transformatoare merge la export, cele mai multe comenzi fiind orientate către Grecia.

Tot în partea de est a oraşului se dezvoltă Întreprinderea de Tractoare şi Maşini Agricole „7 Noiembrie”. Făbricuţa a trimis tractoare tocmai în Iran şi în Libia. Azi, lucrurile nu mai sunt deloc la fel.

În vestul oraşului, la începutul anilor '60, era ridicat marele Combinat Chimic de la Işalniţa. Situația de la Electroputere se repetă, iar pentru muncitorii de la combinat se va ridica un alt cartier, cel mai mare al oraşului - Craioviţa Nouă. Avea, la un moment dat, 80.000 de locuitori, mai mult decât Calafatul.

Azi, la ieşirea din oraş spre Timişoara, au rămas doar umbrele trecutului: clădiri imense cu geamuri sparte, ziduri prăbuşite, schelete metalice şi doar două coşuri prin care mai iese firav fumul. Aici era odată Combinatul Chimic, actualul Doljchim.

Pe platforma de est a oraşului, peisajul e mai optimist. La fosta IUG, privatizată în 2002, mai pâlpâie speranţa. Popeci Utilaj Greu este o companie producătoare de mașini-unelte și echipamente pentru industriile siderurgică, metalurgică și de prelucrare a lemnului.

Producem în special utilaj energetic pentru firme importante din lume, cum ar fi concernul Siemens sau ABB. De asemenea, producem foarte mult utilaj metalurgic pentru unul din concernele importante din Germania, și anume SMS Simag și utilaj terasier pentru Caterpillar din Statele Unite”, spune Ion Mihaiu, directorul comercial Popeci Utilaj Greu.

Tot pe platforma de est, se înălţa, în anii '70, uzina de autoturisme Oltcit, în colaborare cu firma franceză Citroen. În 1991, prin preluarea acțiunilor Citroen de către statul român, Oltcit a devenit SC Automobile Craiova SA. În 1994, Daewoo deschide o linie de producție în România, devenind cel mai important investitor străin al țării, prin înființarea unei societăți mixte, creată de Automobile Craiova și grupul sud-coreean Daewoo. În vremea asta, craiovenii au tot strâns cureaua, fără ca să fie cea de transmisie.

În martie 2008, Ford a preluat fabrica de la Craiova.

Fabricăm aici motorul EcoBoost de 1 litru, care, la fel ca şi fabrica, este unul dintre cele mai avansate motoare din lume din punct de vedere tehnologic. Produsele pe care le fabricăm aici ajung la fabrici de maşini din Germania, Valencia iar, la sfârşitul acestui an, şi în Thailanda”, precizează Ian Pearson, managerul Fabricii de Motoare a Ford România.

În iunie 2012, Ford a lansat, la Craiova, producţia de serie a modelului B-Max, pe care grupul auto îl fabrică exclusiv în România. Prima maşină ieşită pe linia de producţie a fost cumpărată de preşedintele Traian Băsescu.

Tot pe platforma de est a Craiovei, este Fabrica de Avioane, fondată în 1972 pentru producerea şi furnizarea de avioane militare pentru Forţele Aeriene Române. O societate care în 1989 avea 4.500 de salariați. Azi au rămas 317. Situaţia financiară este critică. Fabrica a fost scoasă la privatizare de mai multe ori, însă acţionarul majoritar a rămas în continuare statul român.

Dacă soarta celor mai multe dintre fabricile Doljului este incertă, veştile bune vin de la companiile care au investit în ultimii ani în Craiova. Prezentă de 12 ani în Cetatea Băniei, compania RCS&RDS a început cu doi angajaţi, divizia de internet şi se adresa persoanelor juridice din Craiova. Azi, RCS+RDS oferă servicii de cablu tv, televiziune prin satelit, internet fix şi internet mobil, telefonie fixă şi mobilă. Din aprilie 2011, compania a ajuns și în celelalte orașe ale județului, iar serviciile au fost extinse şi către mediul rural. Are 370 de angajaţi în Craiova şi deţine aproximativ 85 la sută din piaţa de abonaţi.

Şi piaţa locală de IT este în plină dezvoltare în judeţul Dolj. Trei mari companii, olandezii de la NetRom, nemţii de la Hella şi francezii de la Ubisoft au investit în Craiova şi au creat câteva sute de locuri de muncă.

Campania RAPORT DE ŢARĂ Digi24

În aşteptarea regionalizării, vreme de 21 de săptămâni, campania Raport de ţară face radiografia României reale. În fiecare zi, reporterii Digi24 transmit în direct din două judeţe ale ţării, din care, la final de săptămână, tragem linie şi adunăm împreună atuurile şi punctele slabe. Din Braşov, Sibiu, sau de oriunde în România, intraţi şi votaţi-vă judeţul preferat în secţiuneaRaport de ţară.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri