Iancu Flondor, fruntașul bucovinenilor. În 1918, un urmaș de vechi boieri a făcut Unirea
Iancu Flondor se trage dintr-o veche familie de nobili din Bucovina. Îşi dă doctoratul în Drept la Viena, iar la 33 de ani este ales în Dieta Bucovinei. Luptă toata viata pentru îmbunătaţirea situaţiei ţărănimii şi pentru dreptul românilor de a se exprima in limba maternă. Când, la sfârşitul lui 1917, Bucovina îşi câştigă autonomia în cadrul Imperiului austro-ungar, politicianul îşi asumă pe deplin lupta bucovinenilor pentru unirea cu ţara
Miona Miclescu, nepoata lui Iancu Flondor, îşi aminteşte că în familie exista un adevărat cult pentru figura bunicului care înfăptuise Unirea: „Era un fel de măsură a lucrurilor. Nimeni nu a ajuns niciodata la înălţimea lui. Tatal meu avea o admiraţie şi o adoraţie oarba pentru parinţii lui”.
Palatul Mitropolitan din Cernăuţi, locul în care, la 28 noiembrie 1918, Congresul General al Bucovinei a hotărât unirea cu Regatul României. Membrii Congresului s-au reunit atunci în Sala Sinodală şi au votat în unanimitate Unirea. Iancu Flondor a fost cel care a prezidat adunarea. Clădirea simbolică proiectată la 1860 de arhitectul ceh Josef Hlavka a devenit astăzi Universitatea din Cernăuți.
După ce a condus Bucovina către Unire, Iancu Flondor a ajuns în fruntea guvernului român din Bucovina şi va reprezenta mai târziu provincia în primul guvern al României Mari.
„Fără prezenţa lui Iancu Flondor, Unirea ar fi întârziat foarte mult sau poate nici nu ar fi avut loc. A fost o persoană foarte intransigentă. E socotit unul dintre ctitorii României Mari. Numai el, sărmanul, la Alba-Iulia nu-şi are bustul”, explică Dumitru Covalciuc, scriitor.
Iancu Flondor a preferat de multe ori să se retragă din politică atunci când regulile jocului nu corespundeau principiilor sale. Lupta sa pentru românii din Bucovina a atras atenţia autorităţilor austro-ungare, care l-au acuzat de înaltă trădare. Deşi a fost ameninţat în timpul războiului, a refuzat să se refugieze în România. Pentru că a fost însufleţit de o singură credinţă: păstrarea identităţii românilor din Bucovina. Şi a avut conştiinţa deplină a responsabilităţii sale.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
