Istoria flotei. De la caiacele armate la fregatele „Regele Ferdinand” și „Regina Maria”

David Popovici s-a întors în România după performanța de la Campionatul European: „Am colecția completă”

Decizii în PNL fără votul femeilor și al tinerilor. Ce mai prevede noul statut al partidului

Podul de la Brăila a fost deschis complet, după cinci reasfaltări și o decizie finală în instanță

De la 1 iulie expiră plafonarea la energia electrică. Cum putem reduce consumul de curent din locuință

Comuna din România în care documentele oficiale eliberate de primărie pot fi ridicate cu cod QR de la DocuBox

Românii ies mai rar la restaurant. Sectorul HoReCa a înregistrat pierderi de 8% numai în primele luni din acest an

Profesorii anunță proteste față de măsurile Guvernului. 4 zile de manifestații în fața Guvernului și Parlamentului

Controversă legată de trimișii României la Osaka 2025. Victor Hrebenciuc și Victor Ponta, printre cei ajunși în Japonia

Confruntări violente la Belgrad, unde protestatarii au cerut alegeri anticipate. Președintele sârb invocă „o lovitură de stat”

Dunărea şi Marea Neagră au fost din antichitate o atracţie pentru navigatorii îndrăzneţi. Cu ambarcaţiuni rudimentare, au pornit pe calea apelor ca să transporte mărfuri şi să descopere noi teritorii.

„Drumul” pe Dunăre şi l-au croit cu pluta şi cu trunchiul de copac cioplit, aşa numita monoxilă. Istoricii spun că însuşi Alexandru Macedon a folosit acest tip de ambarcaţiuni pentru a-şi trece armata peste Dunăre. Şi a reuşit într-o singură noapte. Bătrâna monoxilă mai poate fi admirată acum la Muzeul Marinei Militare.

În secolul al XIV-lea, Mircea cel Bătrân, „stăpânitor până la marea cea mare” avea și o mică flotă alcătuită din monoxile şi corăbii mici.

Ştefan cel Mare a modernizat navigația în țările române, când celebrele pânzare moldovenești, construite la Chilia şi Cetatea Albă, ajungeau în toate porturile Mediteranei. Un secol mai târziu, Mihai Viteazu avea pe Dunăre galere, bărci şi caiace armate cu tunuri.

În 1860, Alexandru Ioan Cuza unește flotilele Moldovei și Munteniei și pune bazele forțelor navale moderne ale Principatelor Unite.

În timpul Războiului de Independenţă, marinarii români primesc botezul focului pe Dunăre, când scufundă mai multe ambarcațiuni turcești.

În Primul Război Mondial, în toamna anului 1916, navele militare românești au luat parte la eliberarea unor localităţi din Dobrogea, ocupate de armatele germane.

În ultimul an de război, 1918, Marina Militară a avut de îndeplinit dificila misiune de a demina Dunărea. Marina a ieşit din Primul Război Mondial cu numeroase pierderi și nave avariate. Flota militară a fost apoi dotată cu nave noi, moderne.

După cel de-al doilea Război Mondial, flota militară se dezvoltă continuu și este dotată cu dragoare, vedete, torpiloare, vânătoare de submarine, vedete purtătoare de rachete, puitoare de mine, crucişătoare, corvete, precum și un submarin.

Ultimele nave care au completat flota armatei române sunt fregatele „Regele Ferdinand” şi „Regina Maria”, care au adus capacitatea de luptă a forțelor navale la cerințele NATO.