Statul la stat. Chiar dacă atragerea de fonduri europene e în fișa postului, primarii și șefii CJ încasează și spor de 25% din salariu
În România, atragerea de fonduri europene se face contra cost. Primarii şi preşedinţii de consilii judeţene, care au în implementare proiecte europene, primesc un spor de 25 la sută din indemnizaţie. Unii au renunţat la aceşti bani spunând că prin natura postului asta trebuie să facă, să găsească surse de finanţare. Alţii încasează sporul şi se plâng că salariul este oricum prea mic în raport cu responsabilităţile. Avem şi o a treia categorie: cei care şi-au băgat banii din spor în buzunar dar acum spun că nu a luat niciun leu şi nici nu sunt de acord cu sporul. Urmăriţi un nou episod al campaniei Statul la Stat.
Până în urmă cu patru ani, primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii de consilii judeţene nu primeau bani în plus la salariu doar pentru că accesau fonduri europene. Lucrurile s-au schimbat în 2017 când Guvernul PSD a introdus, prin legea salarizării, un spor pentru toţi demnitarii din administraţia locală. Cei care au un singur proiect european primesc 15 la sută în plus la salariu, cei cu două proiecte, 20 la sută iar cei cu trei proiecte sau mai multe, 25 la sută.
Reporter: De ce trebuie să primeşti un spor pentru atragerea de fonduri europene, nu este jobul tău să faci asta?
Emil Drăghici, preşedinte Asociaţia Comunelor din România: Este, dar dumneavostră vă rog să vă uitaţi şi la nivelul indemnizaţiei pe care o are pentru activitatea curentă. Ori, tocmai asta făcea diferenţa între unul care are, oricum, prin jurământ, atragerea de fonduri, între unul care are unul, două, trei sau mai multe proiecte şi unul care nu are niciunul. Este limpede pentru oricine, o ai prin jurământ, repet, dar diferenţa prin ce o faci? Primind acelaşi nivel de indemnizaţie?
Marian Mina este acum deputat PSD şi finul fostului lider social democrat Nicolae Bădălău. Între 2016 şi 2020 a fost preşedintele Consiliului Judeţean Giurgiu. În faţa camerei de filmat spune, categoric, că nu este de acord ca demnitarii să primească un astfel de spor. Ba mai mult, susţine că a şi refuzat să îl încaseze în timpul mandatului său.
„Nu cred că merită, pentru că nu lucrează efectiv în acele proiecte”
Reporter: Ştiţi că legea salarizării prevede şi un spor de 25 la sută pentru cei care fac proiecte europene.
Marian Mina, fost preşedinte CJ Giurgiu: Eu nu am beneficiat niciodată de sporul respectiv.
Reporter: Nu aţi beneficiat de acel spor?
Marian Mina: Nu.
Reporter: Dar consideraţi că este justificat să existe acest spor?
Marian Mina: Să ştiţi că sunt persoane în echipele de implementare care merită acel spor, unele da, merită, unele persoane merită.
Reporter: Dar şi preşedinţii de Consiliu, primarii, şi aceştia primesc.
Marian Mina: Vă repet... Nu, nu, nu, nu cred că merită, pentru că nu lucrează efectiv în acele proiecte.
Reporter: Dar şi ei sunt responsabili de atragerea proiectelor.
Marian Mina: Păi sunt, că preşedinţii spun, în managementul lor, de ce proiecte cred că trebuiesc implementate pentru dezvoltarea localităţii, dar cu sporul nu sunt de acord.
Fostul președinte al CJ Giurgiu susține că nu a încasat spor pentru proiecte cu bani europeni, dar documentele oficiale îl contrazic
Documentele oficiale de pe site-ul Consiliului Judeţean Giurgiu îl contrazic, însă, pe fostul preşedinte. Actele arată că, Marian Mina a încasat, lunar, sporul de 25 la sută, mai exact câte 4.680 de lei.
Reporter: M-am uitat pe statele de plată la Consiliul Judeţean şi pare că le-aţi luat.... Cei 25 la sută...
Marian Mina, fost preşedinte CJ Giurgiu: Unde? Ia mai arătaţi-mi o dată.
Reporter: Aici.
Marian Mina: Nu. Nu sunt pentru bani europeni, pentru fonduri europene, mai întrebaţi la personal, la Giurgiu vă rog.
Reporter: Dar pentru ce sunt ăştia?
Marian Mina: Sunt sporuri care se cuvin, nu sunt pentru proiecte europene, echipa de implementare lua bani.
Reporter: Uitaţi-vă la articolul din lege.
Marian Mina: Cereţi la Consiliul Judeţean la Giurgiu şi o să vedeţi că niciodată în patru ani nu am încasat niciun spor.
Reporter: Domnule Mina, eu vă cred, dar vreau să...
Marian Mina: Verificaţi, dacă vă spun să verificaţi.
Reporter: Păi, uitaţi articolul din lege care spune că dumneavostră aţi beneficiat de acest spor, asta spune articolul acesta.
Marian Mina: Am beneficiat de sporuri dar nu pentru proiecte din bani europeni. Verificaţi la Consiliu. Faceţi o adresă şi o să vă răspundă oficial.
Am respectat dorinţa demnitarului şi am cerut, oficial, informaţii de la Consiliul Judeţean Giurgiu. Răspunsul este cât se poate de clar: Marian Mina a încasat sporul pentru implementarea de proiecte europene.
Răspuns CJ Giurgiu: „Conform art. 16, alin. 2 din legea 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Giurgiu, Marian Mina, al cărui mandat a fost între anii 2016 - 2020, a beneficiat de majorarea cu 25 la sută a indemnizaţiei sale, potrivit legii sus menţionate, de la intrarea în vigoare a acesteia”, se arată în răspunsul Consiliului Judeţean.
„Pentru coordonare aveam dreptul la 25 la sută, dar am renunţat la sporul ăsta”
Îl lăsăm pe Marian Mina să îşi reîmprospăteze memoria şi mergem la actualul preşedinte al Consiliului Judeţean Giurgiu. Acesta spune că nu este de acord cu sporul pentru demnitari şi i se pare justificat să primească bani în plus la salariu doar funcţionarii care lucrează în echipele de implementare a proiectelor europene. Aşa că a renunţat la spor încă de la preluarea mandatului.
Dumitru Beianu, preşedinte CJ Giurgiu: Chiar dacă sunt implicat în foarte multe proiecte pe parte de concepţie, de găsire cea mai bună temă de proiectare, după aceea, nu am studii economice, juridice şi am oameni mult mai bine pregătiţi decât mine care să îmbrace proiectul, dar pentru coordonare aveam dreptul la 25 la sută şi am renunţat la sporul ăsta.
În plus, susţine că, în acest moment, indemnizaţia de preşedinte al Consiliului Judeţean este una satisfăcătore şi nu mai trebuie umflată cu sporuri.
Dumitru Beianu, preşedinte CJ Giurgiu: A crescut foarte mult anvelopa salarială. Eu încerc doar să spun că nu trebuie să fiu un exemplu pentru ceilalţi, dar trebuie să sugerez o altă abordare. Nu salariu este cel care oferă nici stabilitate, nici apreciere nici respectul comunităţii.
Puţin mai la nord, la Consiliul Judeţean Buzău lucrurile se văd diferit. Preşedintele Petre Neagu consideră că indemnizaţia unui şef de Consiliu Judeţean este prea mică în raport cu efortul depus, iar sporul pentru proiecte europene mai îndulceşte puţin gustul amar al salariului insuficient.
Șeful CJ Buzău consideră că sporul e binevenit, pentru că are salariul mai mic decât parlamentarii „care au responsabilități mult mai mici”
Petre Neagu, preşedinte CJ Buzău: Un parlamentar, nu mi se pare corect, poate să se supere pe mine, care are atribuţiuni mult mai puţine ca un preşedinte, nu că sunt eu, astăzi, preşedintele Consiliului Judeţean, are atribuţiuni şi responsabilităţi mult mai mici decât are un primar de mare municipiu. Iar un parlamentar, astăzi, are o indemnizaţie netă de aproximativ 250 de milioane, iar un preşedinte de consiliu judeţean, cu toate sporurile, avem 125 de milioane sau 12 mii de lei, deci nu e corect.
În Teleorman, spre deosebire de colegul din Giurgiu, şeful de la Consiliul Judeţean crede că responsabilitatea unui preşedinte este atât de mare încât merită să primească sporul pentru proiecte europene. În primul rând semnează contracte de zeci de milioane de euro, lucru care îi solicită la maximum atenţia. Apoi, legea nici măcar nu îi permite să îşi rotunjească veniturile din alte activităţi.
Adrian Gâdea, preşedinte CJ Teleorman: Ai o responsabilitate stabilită prin legea achiziţiilor publice şi prin celelalte acte normative care reglementează accesarea fondurilor europene, dar în special legea achiziţiilor publice, pentru că semnezi tot felul de documente, tot felul de contracte cu sume extrem de importante, care iarăşi presupun o atenţie şi o responsabilitate nu mare, ci foarte mare.
Cu sau fără aceste sporuri ţara noastră este codaşă la absorbţia de fonduri europene cu o rată de aproximativ 39 la sută pentru sumele destinate perioadei 2014 - 2021. În plus, în orice instituţie publică din România, greul implementării proiectelor europene nu este dus de demnitari, ci de către funcţionarii care fac parte din echipele de implementare. Pentru aceştia legea prevede sporuri care pot ajunge până la 50 la sută din salariu de bază.
Editor : L.C.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
