Ce înseamnă „oligarh”. Cine a avut dreptate Dan Voiculescu sau jurnalistul?

Angajații STB, nemulțumiți de măsurile de austeritate și lipsurile din transportul public. Sindicaliștii iau în considerare greva

Proteste ale sindicaliștilor în ziua în care Guvernul și-a asumat răspunderea pe majorările de taxe

Ilie Bolojan: Până la sfârşitul lunii iulie, vom reveni în faţa Parlamentului cu al doilea pachet de măsuri

Radu Miruță, despre sporurile uriașe la stat: „Manageri cu salarii de 50.000 de lei lunar și contracte care nu reflectă realitatea”

Ministrul Economiei, Radu Miruță: „Pentru noi nu e foarte ușor, la USR, să stăm la masă cu PSD” în guvernul Bolojan

Ministrul Economiei, despre reducerea impozitului pe jocuri de noroc de la 10% la 4%: „Vedem mâine, nu este subiectul închis”

România, pe locul doi în topul țărilor din UE cu decese care puteau fi evitate. Cum ajung să moară oameni din ignoranță

„Ar trebui să fim sub apă aici”. Imagini dezolante cu Lacul Trei Ape, care seacă dramatic de la un an la altul

Disperare printre agricultori, după ce seceta a afectat puternic și culturile de cartofi

„Oligarhii înseamnă puterea celor puţini”, a explicat profesorul Andrei Țăranu senesul larg al cuvântului. „Însă aici conceptul vine într-o altă conotaţie, e legat de oligarhii din Rusia, cei care au privatizat într-un mod extrem de coruptibil economia fostei Uniuni Sovietice de pe teritoriul Rusiei. Vorbim de foarte mulţi oligarhi care au apărut în epoca respectivă”, a precizat Andrei Țăranu, profesor de științe politice.

„E vorba de o concentrare extrem de mare de putere economică preluată de la stat în mâinile foarte puţinilor oameni de afaceri ruşi pe stil nou care devin brusc miliardari şi care au monopol integral”, a explicat, la rândul său, Ioan Bogdan Lefter. „În orice caz, (...) un asemenea fenomen în România nu avem”, a adăugat Lefter.

„În România şi în Europa de Est paternul au fost foştii securişti, care imediat după revoluție au avut bani negri, bani albi şi care au cumpărat pe sume foarte mici, pentru că imediat după revoluție, valoarea dolarului era mare, în timp ce valoarea producției românești era extrem de mică şi s-au cumpărat întreprinderi, pământuri...”, a reamintit Bogdan Lefter.

„Au fost membri ai Securității, au fost foarte multe persoane de-astea cărora li se spunea milionari de carton. Drenau de fapt banii unor servicii secrete şi cumpărau şi intrau în politică, în economie, în privatizări”, a punctat comentatorul. „Sunt o mulţime de afaceri la care cetățenii normali, adică capitalistul clasic, nu ar fi putut să intre dacă nu ar fi avut relaţii”, a adăugat Ioan Bogdan Lefter.

Urmăriți comentariile complete ale celor doi invitați în materialul video de mai sus.