Codex Aureus, cel mai cunoscut şi important manuscris medieval occidental anluminat aflat într-o colecţie din România, la Biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia, a intrat pe Lista UNESCO, a anunţat, joi seara, Biblioteca Naţională a României.
„Suntem foarte bucuroşi să vă spunem că astăzi, 18 mai, cel mai cunoscut şi important manuscris medieval aflat în România, în prezent la filiala noastră din Alba Iulia, Biblioteca Batthyaneum, a fost înscris pe lista UNESCO şi face astfel parte din fondul 'Memoria lumii'”, au transmis, pe pagina de Facebook, reprezentanţii Bibliotecii Naţionale a României.
De altfel, la începutul lunii mai, managerul Bibliotecii Naţionale a României, Adrian Cioroianu, a declarat, la Alba Iulia, că speră să anunţe, „nu foarte târziu în cursul acestui an”, intrarea pe Lista Patrimoniului UNESCO a manuscrisului vechi de peste 1.200 de ani.
Cunoscut generic sub denumirea de Codex Aureus, fiind scris cu cerneală de aur, manuscrisul figurează de-a lungul timpului în inventar sub cinci-şase denumiri diferite, de unde şi speculaţia că nu ar fi fost clasat.
Codex Aureus sau Evangheliarul de la Lorch este jumătatea unui tetraevangheliar latin pe pergament, realizat la comanda lui Carol cel Mare, probabil la Schola Palatina din Aachen, în anul 810.
Manuscrisul scris integral cu cerneală de aur este celebru şi prin calitatea excepţională a ornamentării: 202 pagini decorate cu frize policrome, 12 pagini de canoane biblice ilustrate, 3 tablouri în plină pagină, dintre care două reprezentând portretele evangheliştilor Matei şi Marcu, un frontispiciu miniat şi alte două pagini cu scriere ornamentală, după cum aflăm din prezentarea făcută pe site-ul Bibliotecii Naţionale a României. De altfel, tot aici el poate fi şi "răsfoit" digital.
Nu se ştie când şi cum manuscrisul carolingian a fost desfăcut în două. Cealaltă jumătate, Evangheliile după Luca şi Ioan, se află la Vatican. Tot la Roma se găseşte una dintre coperţi, cea de-a doua fiind la un muzeu din Londra.
La mijlocul secolului al XVIII-lea, prima parte a manuscrisului aparţinea bibliotecii arhiepiscopului Vienei, Christoforo Migazzi, de unde prin achiziţie, în 1782, devine proprietatea episcopului Batthyany şi ajunge astfel la Alba Iulia.
Manuscrisul se află depozitat în camera intitulată Tezaur, în fapt o încăpere blindată, fiind păstrat în condiţii speciale şi verificat periodic din punctul de vedere al conservării sale.
De-a lungul timpului au fost vehiculate diverse informaţii în spaţiul public în legătură cu Codex Aureus, şi anume, că acesta nu s-ar mai afla în ţară sau că în timpul regimului comunist ar fi fost folosit ca garanţie pentru un împrumut de 10 miliarde de dolari. Reprezentanţii bibliotecii au demontat, în urmă cu câţiva ani, aceste mituri. Specialiştii au explicat că nu s-a pus problema ca acest manuscris să fi fost scos din 1999 (când a fost expus în Germania - n.r.) de aici. De asemenea, că nu există niciun document care să ateste faptul că manuscrisul ar fi constituit o garanţie bancară pentru împrumuturi externe. Astfel, s-a făcut o serioasă documentaţie de arhivă şi nicăieri nu există un astfel de document, care să ateste, de exemplu, o evaluare a unei bănci externe. Dacă ar fi existat o evaluare, ar fi trebuit ori să vină evaluatorii aici, ori să plece manuscrisul pentru a fi evaluat. Mai mult, dacă ar fi fost împrumutat, ar fi trebuit ca manuscrisul să plece în seiful băncii care a făcut împrumutul până la restituirea sumei, au argumentat angajaţii bibliotecii.
Alături de Codex, la Batthyaneum se află cea mai valoroasă colecţie de manuscrise medievale occidentale de pe teritoriul României, dar şi cea mai mare colecţie de incunabule.
Lista completă a codicelor înscrise în UNESCO:
1. Evangheliarul lui Godescalc (Paris, Biblioteca Naţională a Franţei, Nouv. Acq. Lat. 1203)
2. Evangheliarul de St.-Martin-des-Champs (Paris, Biblioteca Naţională a Franţei, Bibliothèque de l'Arsenal, Ms. 599)
3. Codicele Ada (Biblioteca Municipală din Trier, Hs. 22)
4. Codicele Ada, coperta (Biblioteca Municipală din Trier, Hs. 22)
5. Psaltirea lui Dagulf (Viena, Biblioteca Naţională a Austriei, Cod. 1861)
6. Fragment cu revelaţia lui Zaharia (Londra, British Library, Cotton Claudius B. V. fol. 134v)
7. Evangheliarul lui Centula (Abbeville, Biblioteca Municipală, Ms. 4 [1])
8. Evangheliar de origine necunoscută (Londra, British Library, Cod. Harl. 2788)
9. Evangheliarul lui St. Médard din Soissons (Paris, Biblioteca Naţională a Franţei, Ms. lat. 8850)
10. Codex Aureus sau Evangheliarul din Lorsch (Biblioteca Naţională a României, Filiala Biblioteca Batthyaneum, Ms. II.1)
11. Codex Aureus sau Evangheliarul din Lorsch, coperta cu panouri din fildeş (Londra, Victoria and Albert Museum, Inv.-No. 138-1866)
Editor : R.K.
