Cinci suspecți au fost arestați preventiv pentru 30 de zile, în dosarul adolescenților din Germania ținuți ca sclavi într-un centru social din Maramureș. Alte trei persoane vor fi cercetate sub control judiciar. Toți aceștia sunt acuzați că ar fi făcut parte din rețeaua care îi exploata prin muncă pe copiii aduși în România pentru reeducare.
Unul dintre membrii grupării a vorbit despre patru reguli și pedepse la care erau supuși adolescenții, potrivit unor surse judiciare citate de Mediafax. Este vorba despre „1 la 1”, „2 la 1”, „leich matrose” și „matrose”.
„1 la 1”- copilul nu fumează, nu are voie singur în oraş, nu are voie să se uite la televizor, nu mănâncă în bucătărie cu ceilalţi copii, ci singur în cameră, nu avea voie să se depărteze de adultul care îl avea în supraveghere.
Această aşa-zisă pedeapsă dura maximum trei săptămâni şi se aplica în cazul în care copiii se băteau între ei, băteau animalele sau dădeau foc unor diferite obiecte.
Prin 2017 sau 2016, ar fi fost introdusă, povestește un membru al grupării infracționale, potrivit unor surse judiciare, şi regula „ 2 la 1” care însemna că exista o casă în care doi adulţi supravegheau un copil. Casa era compusă dintr-o cameră erau cazaţi adulţii şi din acea camera exista acces către o altă cameră unde era cazat copilul, precum şi către o baie care deservea ambele camere. Copilul mânca în cameră, în acea casă, separat de alţi copii, iar dacă avea un comportament adecvat, îi era permis accesul la televizorul aflat în camera în care erau cazaţi adulţii care îl supravegheau.
Această regulă/pedeapsă se aplica unui copil care nu se integra şi nu socializa cu alţii copii dintr-un grup sau avea un comportament violent în cadrul familiilor unde erau dat în plasament sau fura bunuri.
Regula „leich matrose” însemna că un copil era cazat singur, avea o raţie de trei ţigări pe zi, activităţile erau libere în sensul că dacă unii dintre angajaţi erau repartizaţi singuri să îndeplinească sarcini zilnice, acel copil mergea cu aceştia să îi ajute, de exemplu la cosit de fân sau strâns de fân, la hrănirea animalelor, la lucru în atelierul de tâmplărie, de mobilă, în cel de fierărie etc.. Copilul avea program de somn în cameră la ora 21:00 şi trezirea era la ora 07:30, de luni până vineri. Sâmbăta şi duminica, se trezea când voia el, dar culcarea seara era tot la ora 21:00.
Regula „matrose” însemna cinci ţigări pe zi, posibilitatea pentru lucru când voia să lucreze peste program ca să câştige bani de buzunar în plus. De asemenea, copilul putea să meargă la cel mai apropiat magazin, în weekend putea să meargă în oraş la cumpărături şi avea o zi liberă pe lună pe care alegea să şi-o petreacă cum dorea el, au spus sursele judiciare.
Potrivit acestora, din luna martie a anului 2014 până în prezent, Bert Schumann alături de soția sa Babett Schumann, care ar fi coordonat serviciul social Projekt Maramureș, finanțat de statul german, alături de Vasile Năsui zis “Nețu”, Gavrilă Șimon zis “Blondu”, Marius Grecu, Simion Năsui și Ionuț Marius Mezenciuc zis “Jimmy” ar fi traficat mai mulți tineri minori sub paravanul fundației înființate în jurul anului 2006 având ca principal scop reintegrarea socială.
Soții Schumann alături de Vasile Năsui zis “Nețu”, persoana de încredere a celor doi, ar fi pus bazele unui grup infracțional organizat dinaninte de anul 2014, având ca scop aducerea în România în scopul reintegrării sociale a unor copii de naționalitate germană cu probleme de comportment.
Sub pretextul că minorii participă la programe extinse de educare alături de profesori și psihologi, odată ajunși aici, aceștia erau deposedați de lucrurile cu care ar fi avut posibilitatea să comunice cu cei din afara sistemului și cu familiile din Germania, fiind supuși unor metode brutale de educație prin obligarea de a presta munci fizice epuizante, la care erau adăugate episoade de bătaie și privarea de hrană.
Într-un final, copiii erau închiși într-un așa zis „arest”, în care erau legați cu funii și supuși unor operații medicale, erau înhămați la căruțe alături de animale sau erau ținuți în frig.
Conform unor surse apropiate anchetei, întreg mecanismul pus la cale de soții Schumann ar fi fost sprijinit de persoane care fac parte din diferite autorităţi locale cum ar fi polițiști, angajați din cadrul administrației locale sau din sistemul de asistență socială, informatori ai soților Schumann care le dădeau de veste în momentul în care era stabilit câte un control.
Doi dintre minorii care au fost anchetați de către autorități, respectiv un băiat în vârstă de 17 ani și o fată în vârstă de 15 ani au fost scoși din programul Projekt Maramureș și încredințați temporar Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţie a Copilului Maramureş.
În data de 20 august, procurorii DIICOT au dispus începerea urmării penale in rem, iar două zile mai târziu a fost extinsă pentru infracțiunile de constituire a unui grup infracţional organizat., trafic de persoane, trafic de minori şi lipsire de libertate în mod ilegal. Bert Schumann este cercetat în calitate de suspect pentru săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, trafic de persoane, trafic de minori cu 3 fapte în concurs și lipsire de libertate în mod ilegal fiind reținute trei fapte în concurs real. Soția sa, Babett Schumann este cercetată pentru constituirea unui grup infracțional organizat, complicitate la trafic de persoane, complicitate la trafic de minori și complicitate la lipsire de libertate în mod ilegal.
Vasile Năsui zis “Nețu”, persoana de încredere a celor doi soți este cercetat de către procurorii DIICOT pentru constituirea unui grup infracțional organizat, trafic de persoane, trafic de minori fiind reținute trei fapte și lipsire de libertate în mod ilegal cu trei fapte în concurs real.
Conform unor surse judiciare, unul din membrii grupării ar fi povestit anchetatorilor faptul că întreaga activitate din centru se desfășura sub coordonarea lui Bert Schumann, care știa despre metodele prin care copiii erau pedepsiți și care se ocupa astfel încât fiecare dintre aceștia să își execute un program de penitență stabilit.
Minorii audiaţi de DIICOT în dosarul de sclavie din Maramureş au relatat în faţa procurorilor cum erau puşi să muncească şi să care pietre şi lemne, cum erau închişi în camera de pedeapsă, sau cum li se lua farfuria din faţă când nu mâncau suficient de repede. Procurorii DIICOT au audiat, potrivit unor surse judiciare, patru copii, care au povestit cum erau chinuiţi în centrul din cadrul proiectului social Projekt Maramureş.
Unul dintre tineri a povestit că nu a spus nimănui ce se intampla în centru deoarece regula era să nu deţină nimeni telefon, iar în primele patru luni nu aveau voie să-şi contacteze familia. Atunci când vorbeau totuşi cu familiile lor, ei erau supravegheaţi şi nu puteau spune ce îndurau în centru. De asemenea, un tânăr a încercat să fugă pentru că a fost pus să muncească în condiţii grele şi, drept pedeapsă, a fost închis într-o cameră de pedeapsă aflată la o distanţă de 5 minute de mers pe jos de centru. Acolo, tinerii pedepsiţi sunt închişi şi nu pot merge nici la toaletă decât dacă bat la uşă şi deschide supraveghetorul.
În privinţa activităţilor la care erau supuşi tinerii, aceştia au spus că aveau program care începea la ora 8 dimineaţa şi, până la ora 18, erau puşi să care pietre, beton, lemne. Altul a precizat că a fost lovit de mai multe ori fără motiv şi a rămas 3 săptămâni la izolare pentru că a spus că nu mai poate lucra pentru că este prea obosit. Supraveghetorii l-au lovit până i-a curs sânge din nas. De asemenea, tinerilor care nu mâncau suficient de repede li se lua farfuria din faţă. Cu toate astea, erau certaţi că sunt prea slabi şi nu trebuie să arate că sunt supuşi unor rele tratamente. Tinerii nici nu au primit tratamente medicamentoase, deşi ar fi trebuit şi nici nu au mers la şcoală sau participat la activităţi educative. Unul dintre minori a povestit că a primit un tratament medicamentos în Germania pe care trebuia să îl urmeze şi în România, însă supraveghetorii l-au confiscat.
Mai mult, o tânără a spus cum a fost pusă să rupă aşchii de lemn cu mâinile, apoi să le aranjeze şi să facă ordine. Toată ziua a trebuit să facă acest lucru.
Când tinerii refuzau să lucreze, erau loviţi deoarece, potrivit supraveghetorilor, munca era obligatorie. Unul chiar a încercat să se sinucidă.
Pe de altă parte, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Maramureş a informat, într-un comunicat, că a anunţat Ambasada Germaniei din România cu privire la situaţie. „DGASPC Maramureş a înştiinţat Ambasada Republicii Federale Germania din Bucureşti în legătură cu situaţia actuală a tinerilor, în cauză fiind vorba despre aplicarea măsurii plasamentului internaţional stabilit în baza Regulamentului (CE) nr. 2201/2003 privind competenţa, recunoaşterea şi executarea hotărârilor judecătoreşti în materie matrimonială şi în materia răspunderii părinteşti. Până la soluţionarea demersurilor juridice şi preluarea minorilor de către autorităţile competente din Germania, aceştia vor beneficia de toate serviciile sociale necesare oferite de DGASPC Maramureş, în conformitate cu legislaţia în vigoare privind măsurile de protecţie în regim de urgenţă. La solicitarea DIICOT – Biroul Teritorial Maramureş au fost instituite măsuri de protecţie în regim de urgenţă pentru patru minori germani, tineri incluşi într-un program social finanţat de statul german, într-un proiect derulat în România, intitulat Projekt Maramureş”, se arată în comunicat.
Reprezentanţii Direcţiei susţin că cei patru copii beneficiază de serviciile sociale specifice oferite în centrele de primire în regim de urgenţă, inclusiv de consiliere psihologică din partea specialiştilor.
