Cu buldozerele în situl arheologic

Livratorul străin agresat în Popești-Leordeni și-a retras acuzațiile. Tinerii agresori s-au ales cu sancțiuni contravenționale

Ce spune jandarmul care a dat amenda la comemorarea Colectiv: „Nici nu vă imaginați ce mesaje am primit”

Nicușor Dan, în hohote de râs, din cauza lui Călin Georgescu. „Nu trebuie să ne lansăm în speculații”

Fritz: Reforma pensiilor speciale poate fi deblocată. Nu putem fi șantajați la nesfârșit ca unii să-și păstreze privilegiile

Ce spune Dominic Fritz, întrebat dacă miniștrii USR au făcut tot ce au putut ca să împiedice redimensionarea trupelor americane

Dominic Fritz critică poziția PSD față de Oana Gheorghiu: Un partid care se pierde în mize extrem de mici, dar face jocuri periculoase

Anchetă epidemiologică la 2 hoteluri din Băile Felix, după ce peste 20 de copii s-au simțit rău și 3 au ajuns la spital cu vărsături

Situație absurdă la Apele Române: Bani irosiți pe bonusuri pentru proiecte care nu s-au concretizat niciodată

Ce este „Legea femicidului”, propunerea cu o susținere fără precedent în Parlament

E vorba de Piscul Crăsani, dava (aşezarea, n.r.) de la Piscul Crăsani, aşezată între Crăsani şi Cobuz. Zona aflată sub impact este în partea de nord-vest a davei şi aproape de râul Ialomiţa

Specialiştii Muzeului Judeţean Ialomiţa au rămas uimiţi când au văzut pagubele. O bună parte din cetatea lui Dromichete a fost distrusă de buldoexcavatoare. Mii de metri cubi de pământ în care, spun arheologii, mai mult ca sigur s-ar fi aflat obiecte antice, rare, mărturii ale formării poporului român, au ajuns în râul Ialomiţa.

Dezastrul a fost descoperit de arheologi la sfârşitul lunii trecute, când au făcut o vizită în zonă. În urma buldoexcavatoarelor au ieşit la iveală obiecte extrem de rare.

„Un coleg de-al meu a găsit material ceramic care, efectiv, este unicat pentru că nu este din perioada dacică, ci din perioada secolului IX-X, perioada formării poporului român. Noi, urme de IX-X nu am găsit niciodată de când se fac aceste săpături”, spune Gheorghe Matei, şef serviciu în cadrul Muzeului Judeţean Ialomiţa.

Acum, zidurile de apărare ale cetăţii vechi de peste 2.000 de ani, locuinţele antice, mormintele scoase deja la lumină de cercetători sunt în pericol. Vijeliile sau ploile pot pune în pericol intreg situl pentru că malul excavat stă să se prăbuşească. Primarul din comuna Balaciu recunoaşte că el a trimis acolo muncitorii însă susţine că n-a ştiut că terenul face parte din monumentul istoric. Asta deşi, la intrarea în sit există un panou instalat chiar de primărie.

„Eu zic că nu am făcut nimic greşit. Eu zic că am salvat un pod care, la vremurile astea nu îl faci nici cu nu ştiu câte mii de miliarde. Vă daţi seama că dacă ştiam, mă duceam eu... mă duceam în alt deal, scormoneam alt pământ, în altă parte. Găseam eu pe toată raza comunei Balaciu pământ. Nu luam de acolo”, a declarat Cornel Mihu, primarul comunei Balaciu.

Situaţia este atât de gravă încât poliţiştii şi procurorii au deschis o anchetă penală. Deocamdată, se judecă fapta, primarul nefiind în această primă etapă incriminat.

„În condiţiile în care probăm săvârşirea infracţiunii de către o anume persoană, pedeapsa cea mai grea este la abuz în serviciu, respectiv de la doi la șapte ani”, a spus Verginica Buzoianu, prim-procuror, Parchetul de pe lângă Tribunalul Ialomiţa.

În cetatea de la Balaciu au fost găsite, până în prezent, locuinţe, morminte, vase ceramice dar şi un altar de sacrificiu. Acolo, geţii aduceau ofrande zeilor: sacrificau animale. Cetatea se spune că a fost reşedinţa lui Dromichete, conducătorul geţilor din partea de nord a Dunării, în jurul anului 300 înainte de Hristos.