Kilogramul etalon din România a „slăbit”

Reacția deputatului George Becali la decizia CCR privind transparența declarațiilor de avere: „E o revenire la normalitate”

Ciprian Ciucu, despre secretizarea averilor: „Sunt extrem de îngrijorat. Va fi afectat sistemul național de integritate”

Dominic Fritz, reacția la decizia CCR privind declarațiile de avere: Vedem multă revoltă, frustrare în societate civilă

Detalii din raportul medico-legal al morții băiatului de 16 ani la Târgu Jiu: intervenție medicală tardivă, superficială și inadecvată

Cum motivează CCR decizia prin care a secretizat averile bugetarilor și ale soților lor

Ciprian Ciucu: PNL e pregătit să își asume inclusiv reforme grele. Cred că e nevoie și de nume noi și credibile în viitorul Executiv

Nicușor Dan explică de ce nu vrea un premier tehnocrat în viitorul Guvern. Ce spune despre varianta unui prim-ministru de la PSD

Mitul „școlii de pe vremuri”, spulberat. Analfabetismul funcțional, mai mare în comunism: patru din 10 adulți nu înțeleg ce citesc

Culturile viticole, distruse de grindină. Cum arată plantațiile de viță de vie după ploaia cu gheață care a lovit sudul României

Kilogramul. Singura unitate de măsură care îşi are reperul într-un obiect real, palpabil. Se numeşte kilogram etalon şi este un cilindru din platină şi iridiu, păstrat într-un seif al Institutului de Metrologie din Bucureşti. Valoarea lui este de nepreţuit.

În urmă cu aproape 150 de ani ajungea în Bucureşti un cilindru metalic de mărimea unei ceşti de ceai. Se numea kilogram etalon internaţional, iar pentru protecţia lui s-au luat măsuri demne de cele mai valoroase diamante.

„El este atât de protejat deoarece păstrează unitatea de masă pentru ţara noastră şi este o referinţă pentru toate măsurătorile de masă care se realizează în România. Dacă este manevrat greşit sau este utilizat prea des, el se poate uza şi valoarea care îi este atribuită periodic la Biroul Internaţional de Măsuri şi Greutăţi să nu mai fie cea reală, care este în momentul în care se face etalonarea”, a explicat George Popa, șef al Colectivului de Mase din Institutul Naţional de Metrologie.

Cu alte cuvinte, kilogramul etalon al României iese din seif o dată la 10-15 ani. Iar asta pentru că orice ieşire în atmosferă, temperatura, umiditatea îl pot afecta.

„În timp există o variaţie naturală şi datorată uzurii şi contaminării. Şi pot să fie şi unele fenomene care sunt mai greu de explicat. Or, în mod natural, toate prototipurile au o variaţie în plus sau în minus. Etalonul nostru a avut o scădere, dar o scădere redusă”, a mai spus George Popa.

Practic, kilogramul din România a pierdut în 150 de ani de existenţă aproape 50 de micrograme, în vreme ce fratele lui din Franţa „s-a îngrăşat” cu tot atâtea subunităţi de gram. Iar orice variaţie de la masa iniţială merită luată în calcul, câtă vreme micul cilindru este singurul reper valabil al tututor greutăţilor de un kilogram din lume.

„Kilogramul este singura unitate de măsură care este în continuare definită printr-un prototip, prototipul internaţional al kilogramului. Sunt două experimente care se fac, unul se numeşte balanța Watt, celălalt - o sferă de siliciu”, a mai spus George Popa.

Cu alte cuvinte, cercetătorii încearcă de mai bine de 30 de ani să găsească o alternativă perfectă la micuţul cilindru din platină, astfel încât măsurătorile făcute până acum să nu fie date peste cap.