Lacul de acumulare Leșu, golit în plin sezon turistic

Seceta golește lacurile din sudul României. Cum arată astăzi un lac de peste 40 de hectare din Olt

Ministra Mediului: Vreau să împădurim cel puțin 18.000 h în 2026. Ce va face Diana Buzoianu cu hotelul de 4 stele deținut de Romsilva

Colegiul Medicilor va audia 63 de medici de la Floreasca, în cazul Laviniei. Pacienta transferată în Belgia, detubată

Nereguli grave la Floreasca privind dezinfecția descoperite de inspectorii sanitari. Culpa colectivă a conduceriii spitalului

Trafic aglomerat pe DN 39 către și dinspre Vama Veche. Circulația este îngreunată din cauza unui accident între un autocar și 4 mașini

Momentul în care o explozie distruge un magazin din comuna dâmbovițeană Mogoșani

Planul ministrului Bogdan Ivan: reducere de 5–15% la facturile la energie într-un an și jumătate

Ivan, întrebat dacă Grindeanu se înscrie în cursa pentru șefia PSD: „E foarte posibil”. Ministrul nu exclude o candidatură la Congres

Bogdan Ivan, despre restructurările din Ministerul Energiei: „Finalizăm în două săptămâni acest proces. Vom avea un minister mai suplu”

La ultimele deversări, apa cu mâl din lacul de acumulare Leşu a ajuns în pârul care trece prin localitatea Valea Iadului şi a afectat patru păstrăvării. Trandafir Brade, un localnic care a lansat în zonă afacerea cu peşti de crescătorie, în urmă cu 25 de ani, este nevoit acum să caute un alt loc pentru creşterea peştilor. „Debitul neputând fi reglat constant, neputând fi asigurată oxigenarea apei pe pârău în jos, păstrăvul este afectat. La fel afectează și depunerile din fundul lacului care au curs pe pârâu. Păstrăvul este un peşte foarte sensibil la calitatea apei”, spune acesta.

În aceeaşi situaţie se află şi Păstrăvăria Ocolului Silvic Remeţi. Angajaţii au mutat peştii în alte bazine, dar producţia a scăzut de la 16-20 de tone de peşte pe an, cam la jumătate.

Şi afacerile proprietarilor de pensiuni din zona barajului Leşu au de suferit, pentru că principala atracţie a turiştilor erau tocmai sporturile nautice pe lac.

Pentru repararea barajului de acumulare Leşu au fost mai multe încercări. În 2011, prin Programul Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii, Administraţia Bazinală de Apă Crişuri trebuia să primească de la Guvern aproape zece milioane de euro.

„Am avut efectiv şi contractul semnat între noi şi constructor. Noi am rămas doar cu toată procedura din punct de vedere legal realizată şi nu au mai fost alocaţi bani pe această sursă de finanţare”, spune Dorel Dume, director ABA Crişuri.

În lipsa banilor de la Guvern, Administraţia Ape Crişuri încearcă acum, din fonduri proprii, să facă mici reparaţii la baza barajului. Nu se ştie, însă, cât timp vor dura lucrările, dar şi după încheierea lor barajul va funcţiona tot la capacitate redusă.