România, pe primul loc în clasamentul anchetelor privind deturnarea fondurilor europene

Pîslaru, despre riscul de a pierde bani din PNRR: „Nu jelim ca ciobanul din Miorița, am pregătit reformele pentru fiecare minister”

Radu Miruță, despre sporurile uriașe la stat: „Manageri cu salarii de 50.000 de lei lunar și contracte care nu reflectă realitatea”

Ministrul Economiei, Radu Miruță: „Pentru noi nu e foarte ușor, la USR, să stăm la masă cu PSD” în guvernul Bolojan

Ministrul Economiei, despre reducerea impozitului pe jocuri de noroc de la 10% la 4%: „Vedem mâine, nu este subiectul închis”

România, pe locul doi în topul țărilor din UE cu decese care puteau fi evitate. Cum ajung să moară oameni din ignoranță

„Ar trebui să fim sub apă aici”. Imagini dezolante cu Lacul Trei Ape, care seacă dramatic de la un an la altul

Disperare printre agricultori, după ce seceta a afectat puternic și culturile de cartofi

Val de scumpiri după creșterea TVA. Ce spun românii despre viața după 1 august

Criză de ser fiziologic într-un spital județean din România. Pacienții sunt trimiși să-l cumpere din farmacii

România se află pe primul loc în topul ţărilor cu anchete legate de fraudarea fondurilor europene. Un raport al Oficiului European Antifraudă arată că peste 36 de investigaţii s-au încheiat ori sunt în desfăşurare. Una dintre cele mai răsunătoare a fost deturnarea de către firma Romstrade, patronată de Nelu Iordache, a banilor europeni pe care i-a primit pentru construirea autostrăzii Nădlac-Arad. Ancheta procurorilor DNA arată că de şase milioane de euro omul de afaceri a cumpărat un avion pentru compania aeriană pe care o deţinea la vremea respectivă. Tot din banii Uniunii Eropene ar fi cumpărat mai multe terenuri şi chiar ar fi plătit datoriile societăţii.

Thomas Steiger, expert OLAF: Există întotdeauna posibilitatea ca reputaţia unei ţări să fie afectată atunci când ies la lumină nereguli legate de folosirea fondurilor europene.

În 2013, omul de afaceri Nelu Iordache a fost trimis în judecată pentru deturnrea banilor europeni, iar România a fost sancţionată de Comisia Europeană cu suspendarea plăţilor pentru acest proiect. Autorităţile de la Bucureşti se pregătesc acum să înăsprească legislaţia achiziţiilor publice, mai ales când sunt implicate fonduri europene. Instituţiile statului vor fi obligate să publice electronic toată documentaţia legată de organizarea unei licitaţii, iar termenele limită să fie scurtate, pentru a evita jocurile de culise. Ţara noastră are în prezent multe vulnerabilităţi în acest domeniu.

Eduard Badea, expert în achiziţii publice: Modificarea repetată a legislaţiei, partea de contestare, lipsa de personal nu atât de bine pregătit la nivelul autorității contractante, o practică neunitară în ceea ce priveşte solicitările de cerinţe în documentaţiile de atribuire.

Alte ţări din regiune, precum Croaţia şi Polonia, s-au mişcat mult mai repede, iar efectele se văd.

Zoran Blazevic, expert în achiziţii publice în Croaţia: Toate autorităţile contractante trebuie ca pe timpul derulării procedurilor să publice totul într-o gazetă electronică. Reprezentanţii sectorului privat pot să aleagă între varianta electronică şi cea tipărită, dar de anul viitor, de la 1 ianuarie, toată lumea va fi obligată să publice ofertele electronic.

Dariusz Piasta, expert în achiziţii publice în Polonia: Eu lucrez pentru Biroul de Achiziţii Publice. Ne concentrăm pe documente. Verificăm dacă procedurile derulate de autorităţile publice respectă legea.

Potrivit ministerului Fondurilor Europene, România are o rată de absorbţie a fondurilor structurale de 54% şi se află pe ultimul loc la acest capitol. Chiar şi aşa, numai anul trecut procurorii anticorupţie au trimis în judecată 43 de dosare de fraudă cu bani europeni, în valorea totală de 16 milioane de euro.

Citiți și: Investițiile străine se opresc în gropi. Oamenii de afaceri și transportatorii dau avertismente grave, guvernanții desenează autostrăzi imaginare