Seceta poate scumpi curentul electric

Alarmant: rezerva de apă din topirea zăpezii s-a înjumătățit și e la cel mai mic nivel din ultimii 5 ani

Fraţii Tate s-au întors în România

Mărturia unui tânăr din Timiș condamnat la 3 ani de închisoare pentru trafic de droguri

Disperare printre ciobani cu o lună înainte de Paște, după ce exportul din România a fost interzis în UE

Caz de sclavie într-un aprozar din Cluj-Napoca. Proprietarii, arestați pentru trafic de persoane

Polițist din Dolj, cercetat disciplinar după ce a devenit agresiv cu un martor care filma intervenția autorităților la un accident

Adolescent bătut și umilit de un alt minor, în Cluj. Mai mulți martori au asistat fără să intervină

Scandal la biserica din Oradea unde slujește Ciprian Mega. Poliția a intervenit după ce preotul s-a opus înlocuirii sale

Peștii din Marea Neagră, în pericol din cauza pesticidelor din agricultură. Rezultatul șocant al cercetătorilor

În acest moment, 50% din curentul electric livrat populaţiei vine din hidrocentrale şi din reactoarele nucleare de la Cernavodă. Este cea mai ieftină energie electrică din sistem: 120 de lei pentru fiecare megawatt hidro şi 158 de lei pentru un megawatt nuclear.

Problema este că ambii producători au o vulnerabilitate comună - depind de debitul Dunării. Iar acum acesta a atins la Porţile de Fier doar 2.500 de metri cubi pe secundă.

„Putem vorbi de debite reduse cu 50% faţă de anul trecut. Aceeaşi situaţie se regăseşte şi pe râurile inferioare, cu debite foarte mici, mult sub debitele multianuale şi implicit gradul de umplere în lacuri este cu 25% mai mic. Facem eforturi în august să nu intrăm pe pierdere”, a declarat Remus Borza, administrator Hidroelectrica.

Cum cea mai mare hidrocentrală funcţionează la cota de avarie, peste 30% din energia produsă în ţară este livrată de termocentrale. Însă acestea au preţuri aproape duble, iar efectul se poate transpune în creşterea facturilor.

Situaţia poate deveni şi mai gravă dacă seceta se prelungeşte şi nu va fi suficientă apă de răcire pentru reactoarelor de la Cernavodă.

Daniela Lulache, director general Nuclearelectrica a spus că „în principiu activitatea centralei de la Cernavodă poate fi afectată de nivelul Dunării. Dacă mă întrebaţi dacă astăzi poate fi afectată, răspunsul este cu siguranţă nu. De exemplu noi utilizăm un indicator care se numeşte metri-Dunăre la nivelul Mării Baltice, pentru că este cel mai jos şi măsurătorile încep de acolo.”

În 2003, singurul reactor de atunci al centralei a fost oprit din cauza secetei.