Vijelia a rupt în două epava de la Costineşti, unul dintre simbolurile litoralului

Acest video nu poate fi redat.(Cod Eroare: 102630)

Embed

Bolojan, despre tăierile de personal din instituțiile de stat: „Uneori, cei din posturile de conducere sunt cât cei care lucrează”

Patru oameni au fost răniți într-o explozie la Bacău

Jandarmii înarmați la metrou au dat naștere unor teorii ale conspirației. Ce spun oamenii care s-au întâlnit cu ei în stații

Cătălin Drulă, despre planul AUR de a forma un guvern cu PSD: „În business există o expresie – preluare ostilă”

Alexandru Rogobete îl apără pe managerul Spitalului Floreasca. Documentele care contrazic declarațiile ministrului

Pasajul Basarab, dezastru pe bani publici. Proiect de peste 285 de milioane de euro, degradat după 14 ani fără recepție

Un deținut condamnat pentru act sexual cu un minor a evadat din penitenciar

„Economia răsfățului”: Cum au ajuns micile plăceri pe care ni le oferim să crească consumul în perioade de incertitudine

Milionar condamnat pentru că a vrut să-și ucidă fosta soție, eliberat din închisoare după 3 zile. A fost apărat de ministrul Justiției

Faleza cazinoului din Constanţa este învelită cu totul într-un strat gros de gheaţă. Stabilopozii par soldaţi de cristal, iar la cheu, bărcile sticlesc. Au gheaţă de două degete pe ele.

Din cauza valurilor extrem de puternice şi a vântului care a suflat cu 70-80 de kilometri pe oră multe ambarcaţiuni s-au răsturnat şi riscă să se scufunde din moment în moment.

Vijelia nu a iertat nimic de pe faleză. Plaja a devenit un adevărat covor de gheaţă, iar terasele au fost acoperite de ţurţuri mari de un metru.

Epava din Costineşti, simbol al staţiunii tineretului, nu a rezistat urgiei. Sub rafalele de vânt care au atins şi 100 de kilometri pe oră şi lovită de valuri înalte cât un bloc cu trei etaje, o parte din punte, şi aşa veche şi mâncată de rugină, s-a prăbuşit.

Epava a fost o navă comercială grecească, construită în 1942. Pe 15 octombrie 1968, o furtună puternică a împins-o prea aproape de mal. Legendele spun însă ca nava ar fi fost inteţionat dusă pe uscat, pentru ca proprietarul ei, un om de afaceri grec, să îşi poată încasa banii pe asigurare.

Recuperarea ei ar fi fost prea costisitoare, aşa că a fost abandonată şi a intrat în patrimoniul statului român, devenind astfel simbolul Costineştiului.