Lungul drum de la denunț la dosar penal

Un inspector antifraudă, prins în flagrant în timp ce lua mită ca să protejeze firme de ridesharing. Precizările ANAF

Reacția deputatului George Becali la decizia CCR privind transparența declarațiilor de avere: „E o revenire la normalitate”

Ciprian Ciucu, despre secretizarea averilor: „Sunt extrem de îngrijorat. Va fi afectat sistemul național de integritate”

Dominic Fritz, reacția la decizia CCR privind declarațiile de avere: Vedem multă revoltă, frustrare în societate civilă

Detalii din raportul medico-legal al morții băiatului de 16 ani la Târgu Jiu: intervenție medicală tardivă, superficială și inadecvată

Cum motivează CCR decizia prin care a secretizat averile bugetarilor și ale soților lor

Ciprian Ciucu: PNL e pregătit să își asume inclusiv reforme grele. Cred că e nevoie și de nume noi și credibile în viitorul Executiv

Nicușor Dan explică de ce nu vrea un premier tehnocrat în viitorul Guvern. Ce spune despre varianta unui prim-ministru de la PSD

Mitul „școlii de pe vremuri”, spulberat. Analfabetismul funcțional, mai mare în comunism: patru din 10 adulți nu înțeleg ce citesc

Fiecare dintre procurorii DNA a lucrat, anul trecut, la 105 dosare. O cifră desprinsă din bilanţul activităţii instituţiei.

Anchetatorii primesc din trei surse informaţii utile pentru fiecare dosar. Cam 40% din cazuri pornesc fie de la denunţuri, fie de la sesizările unor instituţii de control, în timp ce doar 17% pleacă de la informării transmise de SRI sau ca urmare a autosesizării.

Odată ajunse documentele la DNA, cazul primeşte un număr de înregistrare şi este repartizat unui procuror. Magistratul nu lucrează singur. Este ajutat de cel puţin un ofiţer de poliţie, de grefieri şi de experţi cu diferite specializări.

Toţi strâng probe, audiază martori, solicită interceptarea unor convorbiri telefonice, cer documente de la firme sau instituţii, fac percheziţii sau evaluează prejudicii. Dacă nu sunt găsite probe care să confime suspiciunea iniţială, dosarul se clasează.

În caz contrar, se trece la inculpări şi se pot lua măsuri preventive faţă de cei acuzaţi. Când cercetările se încheie, rechizitoriul, care reprezintă sinteza investigaţiei, ajunge la instanţa de judecată.

„Perioada de soluţionare a dosarelor diferă în funcţie de natura faptei, de elementele existente la momentul iniţierii investigaţiei şi de necesitatea derulării unor proceduri de strângere sau de completare a probatoriului”, a spus Laura Codruţa Kovesi, procuror-şef al DNA.

Niciun dosar nu este la fel. Unele anchete se încheie în câteva luni, în vreme ce în altele, adunarea probelor se face pe parcursul mai multor ani.

Unul dintre exemplele de dosare trimise în instanţă în timp record este cel al fostului deputat Gheorghe Coman, acuzat că luat mită. În doar opt luni, a ajuns din parlamentar un deţinut eliberat condiţionat.

În cazurile complexe, cercetările presupun o mare desfăşurare de forţe. Un exemplu este cel al dosarului „Microsoft”, unde valoarea mitei se învârte în jurul a 60 de milioane de euro.

Demarat în 2013, a adunat declaraţii de la zeci de martori şi nenumărate documente solicitate din străinătate, acte şi hotărâri ale Guvernelor şi ministerelor din România emise în ultimii 13 ani.

Vizaţi de anchetă sunt 10 foşti miniştri care, dacă vor fi găsit vinovaţi, riscă să stea ani mulţi la închisoare.