Povestea retrocedărilor ilegale de la Ferma Băneasa

Ilie Bolojan se vede astăzi cu sindicaliștii. Întâlnirea vine după proteste zilnice ale bugetarilor nemulțumiți de tăierea sporurilor

Traiul în România, mai rău decât anul trecut. 75% dintre români cred că economia s-a înrăutățit (sondaj)

Incendii puternice în Halkidiki și Creta, unde se află mii de români

Sinecurile pentru politicieni, rude, foști demnitari, mai importante decât reforma. Legea, inițiată dar și blocată apoi de PSD și PNL

Un pod din Prahova, intrat în reparații timp de o lună, a fost redeschis circulației înainte să fie gata

Biscuiții care nu îngrașă, sunt sănătoși și pot înlocui o masă. Invenția studenților din Galați, premiată deja la nivel internațional

Vara crește numărul accidentelor rutiere. Principala cauză care duce la tragedii în lanț pe șosele

Consultant fiscal: Deficitul bugetar nu a fost creat de plătitorii de taxe

Verificări de amploare în spitalele din țară. CNAS vrea să afle rata de ocupare a paturilor din toate unitățile sanitare

Jumătate din livada folosită de institut pentru experimente şi cercetare a dispărut pentru a face loc unui supermarket.

„Când noi am plecat de sărbători, pomii existau. Când ne-am întors, pomii nu mai existau,” spune Mihaela Popescu, tehnician Institutul de Cercetare - Dezvoltare şi Protecţie a Plantelor.

Jumătate din terenul deținut de Institutul de Cercetare a Plantelor, adică 17 hectare, a fost revendicat de Prințul Paul de România, în calitate de moștenitor al lui Carol al II-lea. Fără să stea prea mult pe gânduri, membrii Comisiei de Fond Funciar din Primăria Capitalei, condusă pe atunci de Adriean Videanu, au considerat că Prinţul Paul este îndreptăţit să primească terenul. Astfel că au recomandat institutului să restituie parcela. Nici consiliulul de administrație al institutului nu a avut dubii asupra drepturilor prințului, deși acesta nu era încă, legal, moștenitorul lui Carol al II-lea. Într-o singură ședință au decis să îi cedeze pământul.

„S-a stabilit de către Consiliul de Administraţie că Alteţa Sa regală, pentru terenul care făcea obiectul notificării formulate în baza legii 10 din 2001, întrunea toate cerinţele legale şi s-a dispus restituirea în natura,” declară Corina Teodora Dicu, Consultant juridic al Institutului de Cercetare-Dezvoltare şi Protecţia Plantelor.

De fapt, terenul nu a ajuns decât formal la Prințul Paul de România pentru că acesta vânduse, anterior, firmei Reciplia SRL, pentru 4 milioane de euro, drepturile pe care le-ar fi dobândit asupra unor proprietăţi din România. În contract, terenul Institutului de Cercetare a Plantelor era evaluat la aproximativ 390.000 de euro. Înregistrată în paradisul fiscal din Cipru, Recipilia îl avea ca proprietar pe multimilionarul Remus Truică, fostul șef de cabinet al lui Adrian Năstase.

Imediat după retrocedare, cele 17 hectare și-au schimbat adresa. Strada pe care funcţiona institutul a dispărut de pe harta Bucureştiului: Ion Ionescu de la Brad 8 a devenit 8A de pe Şoseaua Gheorghe Ionescu Siseşti.

Din acel moment, Recipilia începe să vândă parcele din terenul câştigat: 2,4 hectare ajung la Hercules Properties SRL, o firmă înregistrată în Panama. Proprietarul acesteia este Mihai Andrei Băjenaru, apropiat al omului de afaceri Puiu Popoviciu. Cei doi sunt judecați împreună într-un dosar privind modul de achiziţie a terenului pe care e construit un mare complex comercial din zona Băneasa.

În urma acestor tranzacții, Recipilia SRL şi Hercules Properties rămân cu 14 hectare din cele 17 obținute în numele Prințului Paul de România.

Prinţul Paul Philipe de Hohenzolern a refuzat să dea detalii despre tranzacţia încheiată în privinţa terenurilor care aparţineau Institutului pentru protecţia plantelor cu firma Reciplia.

Citeşte şi DNA: Nume grele în dosarul retrocedărilor. Remus Truică cerea comisioane între 50% şi 80% din valoarea bunurilor

La Institutul de Cercetare a Plantelor se fac studii doar din birou. Terenurile au ajuns la dezvoltatori imobiliari controversați