Reacție întârziată a UNJR la votul pe cazul Oprea. Plus acuzații la adresa DNA

Data actualizării: Data publicării:
Dana Garbovan

La două zile după votul din Senat, când parlamentari ai PSD, ALDE și UNPR au blocat începerea urmăririi penale a ex-vicepremierului Gabriel Oprea, acuzat de ucidere din culpă, Uniunea Națională a Judecătorilor din România spune că subiectul ar fi fost tratat „cu superficialitate și lipsă de profesionalism” atât de Camera Superioară, cât și de DNA. Ca argument pentru tratamentul nediferențiat aplicat celor două instituții, UNJR invocă o formulare din comunicatul emis de DNA după votul din Senat, comunicat în care anchetatorii atrăgeau atenția că ancheta penală se blochează, iar actul de justiție nu mai poate fi înfăptuit.

Dana Garbovan

„Uniunea Naţională a Judecătorilor din România condamnă modul în care Senatul şi DNA au ales să acţioneze şi să comunice în cazul cererii de începere a urmării penale faţă de senatorul Gabriel Oprea pentru uciderea din culpă a poliţistului Bogdan Gigina, conducând la impresia că justiţia se înfăptuieşte fie de parlamentari, fie de procurori, şi nu de către judecători”, se arată în deschiderea comunicatului de presă al UNJR.

În cazul Senatului, uniunea condusă de Dana Gârbovan amintește că Parlamentul este putere legiuitoare și că nu poate acționa ca un organism judiciar, care să blocheze continuarea anchetelor pe motiv că probele administrate ar fi insuficiente. „Este inadmisibil că, după atâţia ani, senatorii nu au înţeles încă limitele şi rolul imunităţii parlamentare”, concluzionează UNJR.

În privința DNA, nemulțumirea Uniunii vizează o formulare dintr-un comunicat de presă emis după votul de luni din Senat. „Prin comunicatul din data de 20 septembrie 2016, DNA a amplificat emoţia generală după votul din Senat, afirmând că acel vot «îi plasează pe procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie în imposibilitatea stabilirii răspunderii penale a fostului ministru de interne pentru moartea poliţistului Bogdan Gigina». Această afirmaţie este o antepronunţare cu privire la o anchetă penală ce încă nu a început, ceea ce vulnerabilizează întreagă acţiune a DNA, transformându-i pe procurori în judecători şi creând premizele contestării acţiunii procurorilor anticorupţie”, susțin reprezentanții UNJR.

În continuare, Uniunea pune pe picior de egalitate DNA și Senatul în ceea ce privește gestionarea cazului Oprea, arătând că „este absolut inadmisibil ca o anchetă penală soldată cu moartea unei persoane să fie tratată cu superficialitate şi lipsă de profesionalism de instituţii fundamentale ale statului, în timp ce familia poliţistului Bogdan Gigină şi cetăţenii solicită disperat şi public să se facă dreptate”.

Comunicatul integrat al UNJR:

„Uniunea Naţională a Judecătorilor din România condamnă modul în care Senatul şi DNA au ales să acţioneze şi să comunice în cazul cererii de începere a urmării penale faţă de senatorul Gabriel Oprea pentru uciderea din culpă a poliţistului Bogdan Gigina, conducând la impresia că justiţia se înfăptuieşte fie de parlamentari, fie de procurori, şi nu de către judecători.

Astfel, Senatul României a ales să justifice votul prin care a respins cererea de urmărire penală faţă de senatorul Gabriel Oprea pe motiv că «dosarul este subţire».

UNJR reaminteşte Senatului României că votul dat asupra cererii de urmărire penală nu echivalează cu o sentinţă, parlamentarii neputându-se substitui judecătorilor. Parlamentul României, ca putere legiuitoare, nu poate acţiona ca un organism judiciar care, făcând o analiză prealabilă a probelor administrate în cauza, să blocheze practic continuarea anchetei pe motiv că acestea sunt insuficiente.

Imunitatea parlamentară este o garanţie juridică a exercitării nestânjenite de către deputaţi şi senatori a activităţii lor, iar în cazul miniştrilor a exercitării funcţiei lor executive. În nici o circumstanţă şi sub nici un pretext ea nu trebuie interpretată ca o înlăturare a răspunderii juridice a deputatului sau senatorului pentru încălcarea legilor, ci ca o protecţie împotriva eventualelor abuzuri sau presiuni.

În cazul de faţă era vorba despre anchetarea morţii unei persoane, faptă ce nu are legătură cu protejarea modului în care un senator şi/sau ministru îşi exercită funcţia.

Este inadmisibil că, după atâţia ani, senatorii nu au înţeles încă limitele şi rolul imunităţii parlamentare.

Pe de altă parte, UNJR dezavuează modul în care DNA a comunicat public pe acest caz, vulnerabilizând ancheta penală, care ar trebui făcută cu foarte mare profesionalism respectând cu stricteţe prevederile din Cod, cu atât mai mult cu cât e vorba de acuzaţii privind uciderea din culpă a unei persoane.

Prin comunicatul din data de 20 septembrie 2016 DNA a amplificat emoţia generală după votul din Senat, afirmând că acel vot «îi plasează pe procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie în imposibilitatea stabilirii răspunderii penale a fostului ministru de interne pentru moartea poliţistului Bogdan Gigină».

Această afirmaţie este o antepronunţare cu privire la o anchetă penală ce încă nu a început, ceea ce vulnerabilizează întreaga acţiune a DNA, transformându-i pe procurori în judecători şi creând premisele contestării acţiunii procurorilor anticorupţie.

Este absolut inadmisibil ca o anchetă penală soldată cu moartea unei persoane să fie tratată cu superficialitate şi lipsă de profesionalism de instituţii fundamentale ale statului, în timp ce familia poliţistului Bogdan Gigină şi cetăţenii solicită disperat şi public să se facă dreptate.

Aceste derapaje instituţionale tot mai dese, susţinute din păcate de o parte a presei, discreditează acţiunile acestor instituţii şi vulnerabilizează în mod grav România ca stat.

Mutare actului de judecată din instanţe în spaţiul public, despre care magistraţii au atras atenţia în Memorandum, conduce la această situaţie halucinantă în care dosarele apar ca fiind instrumentate nu urmând regulile legale şi constituţionale, ci în funcţie de campanii mediatice, oportunităţi de imagine ori interese politice.

Este timpul revenirii la legalitate înainte ca subminarea democraţiei şi a statului de drept în România să fie iremediabilă, iar prima condiţie pentru legalitate este exercitarea de către fiecare putere şi instituţie din stat a atribuţiilor sale în mod profesionist şi strict în limitele competenţei ce îi revin.”

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri