Ministrul Apărării Angel Tîlvăr a participat la Conferinţa de Nivel Înalt organizată de preşedinţia poloneză a Consiliului UE. Într-un mesaj transmis sâmbătă pe Facebook, oficialul a subliniat că războiul de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei a „determinat o schimbare profundă în arhitectura de securitate a continentului, subliniind necesitatea urgentă a consolidării apărării statelor şi a intensificării cooperării între ţările membre”.
Ministrul Apărării Angel Tîlvăr a distribuit sâmbătă un clip video de la participarea sa la Conferinţa de Nivel Înalt organizată de preşedinţia poloneză a Consiliului UE.
Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de Gestionați preferințele – e nevoie sa accepti cookie-urile social media
„Am analizat principalele direcţii strategice şi recomandări incluse în Carta Albă privind pregătirea europeană pentru apărare 2030. Contextul generat de războiul de agresiune al Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei a determinat o schimbare profundă în arhitectura de securitate a continentului, subliniind necesitatea urgentă a consolidării apărării statelor şi a intensificării cooperării între ţările membre”, a transmis Tîlvăr.
Potrivit datelor transmise de Ministerul Apărării, Angel Tîlvăr a participat, în perioada 2-3 aprilie, la Reuniunea informală a miniştrilor apărării din statele membre UE, eveniment ce s-a desfăşurat la Varşovia.
Agenda reuniunii a cuprins o sesiune dedicată implementării măsurilor reieşite din Carta Albă privind pregătirea europeană pentru apărare 2030, document publicat de Comisia Europeană în data de 19 martie 2025, precum şi discuţii referitoare la îmbunătăţirea sprijinului militar acordat de statele membre UE pentru Ucraina.
„În ceea ce priveşte discuţiile desfăşurate în cadrul sesiunii dedicate apărării europene, ministrul apărării naţionale a salutat publicarea documentului programatic referitor la Carta Albă privind pregătirea europeană pentru apărare 2030, inclusiv a iniţiativei ReArm Europe”, a transmis MApN.
„România îşi exprimă interesul pentru consolidarea bazei industriale şi tehnologice europene, care să fie în măsură să răspundă provocărilor actuale şi viitoare, inclusiv beneficiind de sprijin prin intermediul instrumentelor existente şi prin noi mecanisme, cum ar fi instrumentul SAFE – Security Action for Europe, din cadrul ReArm Europe”, a mai adăugat ministrul.
Cu referire la necesităţile de dezvoltare de capabilităţi, accentul a fost pus pe mai multe domenii printre care pot fi evidenţiate: mobilitatea militară, apărarea anti-aeriană, muniţiile, protejarea infrastructurii critice.
„În marja dezbaterilor referitoare la cooperarea în domeniul industriei de apărare, ministrul apărării naţionale a subliniat importanţa consolidării bazei industriale şi tehnologice de apărare la nivelul întregii Uniuni Europene, într-un mod echilibrat din punct de vedere geografic. În acest context, a fost evidenţiat rolul esenţial al sprijinirii adecvate a întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM), ca piloni ai competitivităţii în domeniu”, a adăugat MApN.
Potrivit datelor transmise de oficialii ministerului, pe de altă parte, „oficialul român a apreciat direcţia concretă exprimată în Carta Albă privind pregătirea europeană pentru apărare 2030 cu referire la simplificarea legislaţiei în domeniul apărării printr-o viitoare propunere Omnibus”.
Ministrul Apărării naţionale a evidenţiat, de asemenea, importanţa unei coordonări strânse între eforturile europene şi cele ale NATO, pentru a asigura complementaritatea şi coerenţa strategică.
În cadrul sesiunii de lucru dedicată Ucrainei, miniştrii apărării au transmis sprijinul larg pentru o pace durabilă în această ţară.
În acest context, a fost evidenţiată contribuţia României la Misiunea de Asistenţă Militară a Uniunii Europene în sprijinul Ucrainei (EUMAM UA), precum şi importanţa continuării utilizării tuturor instrumentelor de sprijin disponibile.
Propunerea de regulament SAFE, pilon al ReArm Europe Plan / Readiness 2030, vizează un nou instrument financiar prin care se vor putea furniza statelor membre împrumuturi garantate din bugetul UE de până la 150 miliarde euro pentru achiziţii în comun de capabilităţi.
Editor : I.B.
