Vladimir Putin trage de timp în negocierile cu Trump, în timp ce armata rusă continuă nestingherită atacurile masive asupra infrastructurii orașelor ucrainene. Ba, mai mult, începe să facă mici avansuri în noi regiuni din Ucraina, pe fondul avertizărilor publice făcute de președintele Volodimir Zelenski referitoare la pregătirile Moscovei pentru o nouă ofensivă de primăvară a Rusiei. Noul impuls ofensiv al Rusiei vine în urma succeselor recente înregistrate în regiunea Kursk împotriva trupelor ucrainene, ceea ce îi permite Moscovei să „depresurizeze” din această zonă două divizii de gardă - 76 și 106 Parașutiști - care pot fi acum mutate în alte regiuni ale frontului (Sumî, Zaporojie sau Herson) pentru a crește și mai mult presiunea asupra apărării ucrainene.
„În ansamblu, Putin profită acum de situație, în sensul în care acordul de pace e dorit insistent și cu orice preț de America. Prețul îl plătește însă Ucraina, iar Putin încearcă să extragă cât mai mult (din acest acord) fără să pară ca fiind cel care blochează negocierile de pace”, a declarat pentru Digi24.ro expertul militar Sandu-Valentin Mateiu.
Vestea proastă nr. 1: Polonia poate lupta cu Rusia cel mult două săptămâni „la nivelul stocurilor de astăzi”
În paralel, tot mai mulți militari și experți occidentali atrag atenția asupra faptului că Putin nu are de gând să se oprească în Ucraina și că Rusia face deja planuri pentru a testa chiar un război cu NATO.
Cele mai recente astfel de avertismente au venit din partea unor oficiali militari ai armatei poloneze.
În primul rând, generalul Leon Kormonicki, fost adjunct al șefului armatei poloneze a declarat că Rusia lui Putin e gata să atace statele baltice, până la finalul acestui an.
Pentru ca tabloul să arate și mai sumbru, un alt general polonez, Dariusz Łukowski, a recunoscut că Polonia are, în acest moment, o capacitate de a lupta cu Rusia pentru cel mult două săptămâni, dacă vorbim de o intensitate a unui conflict apropiată celui ucrainean și raportat la „nivelul stocurilor de astăzi” ale armatei poloneze.
Vestea bună nr. 1: Momentan, Ucraina încă ține „ocupată” Rusia și departe de un război direct cu NATO
Declarațiile au fost ulterior temperate de un expert militar polonez, locotenent-colonelul Maciej Korowaj, un foarte bun cunoscător al armatei ruse.
„Amenințarea rusă nu trebuie subestimată, dar implicarea forțelor ruse în războiul din Ucraina complică în mod critic capacitatea Moscovei de a proiecta în mod realist puterea în alte direcții", a spus Korowaj.
Practic, în acest moment, 90% din forțele terestre profesioniste ale Rusiei sunt direct implicate în Ucraina. Rușii au masați de-a lungul celor aproximativ 1.000 de kilometri ai frontului în jur de 600.000 de militari. Conform lui Korowaj, numărul acestora ajunge la 700.000 de militari, cu tot cu trupele de sprijin Rosgvardia și ale structurilor Ministerului de Interne, care asigură „spatele” frontului.
Aceste cifre nu includ numărul de recruți, estimați în prezent la circa 300.000, și care sunt, practic, tineri care fac „armata obligatorie” în cadrul celor două mari „valuri de recrutare” care au loc în armata rusă regulată în fiecare primăvară și toamnă. Aceste unități, în caz de război, nu se ridică la nivelul și capacitatea de luptă a trupelor prezente în Ucraina.
Vestea proastă nr. 2: „Rușii pot obține la negocieri mai mult decât au obținut pe câmpul de luptă”
În aceste condiții, temerile legate de un posibil atac rusesc asupra țărilor baltice sau altei țări NATO s-ar adeveri doar din momentul în care toți soldații ruși din Ucraina ar fi „eliberați” de sarcinile și misiunile pe care le au în prezent în operațiunile militare de pe linia frontului.
Un scenariu posibil, în teorie, în cazul încheierii unui acord de pace Rusia-SUA. Acord care, judecând după cum se desfășoară în prezent negocierile pe axa Washington-Moscova, l-ar avantaja mai degrabă pe Putin, decât pe Zelenski.
„Calculele Kremlinului au în vedere acest lucru: noi, rușii, putem rezista mai mult decât ei (ucrainenii). America (lui Trump) are o viziune mai degrabă apropiată de noi (rușii) decât de ucraineni și (Trump) poate extrage de la ucraineni un preț care ne avantajează. În condițiile acestea - ar spune Putin - de ce să nu începem să impunem condițiile acelea care ne interesează? Poate Donald Trump, în graba lui de a obține negocieri de pace, să extragă prețul (care-i interesează pe ruși): negocierea teritoriului. Rușii pot obține la masa negocierilor mai mult decât au obținut pe câmpul de luptă”, a explicat Sandu-Valentin Mateiu.
Unde ar putea reloca Rusia Diviziile sale de Gardă 76 și 106 Parașutiști. Și vestea bună nr. 2
Iar rușii deja nu se mai sfiesc să spună deschis ce vor: retragerea trupelor ucrainene din cele patru regiuni anexate ilegal de Rusia în toamna lui 2022: Herson, Zaporojie, Donețk și Luhansk. În prezent, rușii nu controlează total niciuna din aceste regiuni. Cu excepția Luhansului (ocupat de armata rusă în jur de 98-99%), celelalte regiuni sunt controlate de trupele Moscovei în procente care variază între 60-70%. Și asta, în condițiile în care regiunea Donețk, de pildă, era deja ocupată în jur de 50% încă înainte de declanșarea invaziei de pe 22 februarie 2022.
„Hersonul (capitala regiunii cu același nume - n.r.) e posibil să nu poată să-l ia în aproape nicio condiție. Forțarea Niprului este dincolo de capacitatea Rusiei din acest moment”, a spus expertul militar român.
Vestea bună, pentru ucraineni, legată de aparenta incapacitate a rușilor de a putea ocupa un astfel de oraș mare, nu îl va împiedica însă pe Putin să încerce să avanseze în alte regiuni ale Ucrainei.
„După ce au rezolvat problema din Kursk, rușii au două opțiuni: continuă ofensiva spre Sumî sau reiau cu forțe proaspete avansul spre Pokrovsk. Rușii dispun de acele două divizii de parașutiști - 76 ș 106 - din Kursk și au de ales: ori continuă de acolo ofensiva spre Sumî, ori reîncep ofensiva de la Pokrovsk”, a spus Sandu-Valentin Mateiu.
Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de Gestionați preferințele – e nevoie sa accepti cookie-urile social media
În condițiile în care ucrainenii au reușit să oprească la începutul acestui an avansul spre Pokrovsk, oraș pe care l-au întărit puternic de atunci, rușii par să fi mers pe opțiunea Sumî: armata rusă a anunțat deja ocuparea unui mic sat la granița dintre regiunile Sumî (Ucraina) și Kursk (Rusia).
Iar Rusia s-a poziționat benevol într-un paradox „juridic” din care poate scăpa doar invadând și ocupând, în continuare, bucăți din teritoriul ucrainean. Anexările celor patru regiuni (plus Crimeea, despre care nu mai vorbește nimeni și care pare total abandonată) sunt deja incluse în Constituție. „Renunțarea” la ele ar fi, astfel, „neconstituțională”.
„Nu există niciun mecanism în Constituție pentru secesiunea regiunilor de Rusia (sau renunțarea la el). Avem nevoie de întreaga regiune Zaporojie și de întreaga regiune Herson”, a spus un oficial de la Kremlin pentru publicația The Moscow Times.
Ca alternativă, Rusia ar putea încerca să pună mâna pe o altă regiune ucraineană, precum Dnipropetrovsk sau Sumî, și apoi să ofere un schimb pentru Herson și Zaporojie, a continuat sursa citată. Win-win pentru Moscova și lose-lose pentru Kiev.
Obiectivele „maximale” ale lui Putin trec dincolo de Odesa
Același Putin nu s-a sfiit să recunoască faptul că ia în calcul inclusiv ocuparea Odesei, unul din obiectivele maximale ale Rusiei care coincide cu „scenariul cel mai prost posibil” pentru România, cu o armată rusă ajunsă la gurile Dunării.
Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de Gestionați preferințele – e nevoie sa accepti cookie-urile social media
„Speranța lui Putin este un Donald Trump care, din ce în ce mai doritor de încheierea unui acord de pace, să-i preseze pe ucraineni pentru ca aceștia să cedeze. Pe Putin îl interesează obiectivele maximale”, a spus expertul militar român.
În cazul Ucrainei, obiectivele „maximale” sunt practic aceleași de la începutul invaziei: decapitarea actualei conduceri de la Kiev, desființarea de facto a armatei ucrainene, instalarea unei administrații pro-Moscova.
Astfel, scopul final al Rusiei lui Putin este „teraformarea” Ucrainei și transformarea ei într-un Belarus 2.0.
La fel ca Putin, Trump vrea și el tot pământul Ucrainei
Iar Trump, în nerăbdarea sa, începe să pună condiții din ce în ce mai greu de acceptat pentru Kiev.
Astfel, ultima propunere americană în privința acordului referitor la resursele minerale ale Ucrainei ar presupune ca Kievul să trimită Washingtonului tot profitul realizat de un fond care va controla resursele ucrainene până când Ucraina va înapoia tot ajutorul american pe timp de război, plus o dobândă.
Rezumatul acest proiect de acord consultat de Reuters stipulează că SUA au primele drepturi de a achiziţiona resursele extrase în baza acordului şi că trebuie să-şi recupereze toţi banii pe care i-au dat Ucrainei din 2022, plus o dobândă anuală de 4%, înainte ca Ucraina să înceapă să aibă acces la profiturile fondului.
Dacă va fi acceptat, fondul de investiţii comun va avea un Consiliu de Administraţie format din cinci persoane, trei numiţi de SUA şi doi de Ucraina, iar veniturile generate vor fi convertite în valută şi transferate peste hotare. Fondul va fi administrat de U.S. International Development Finance Corporation (DFC), o agenţie a guvernului federal al SUA şi o instituţie financiară care investeşte în proiecte de dezvoltare în alte ţări.
„Vă pot confirma că Putin trage acum de timp, pentru a pregăti ofensiva de primăvară. Vedem că se fac pregătiri (ale armatei ruse) pentru această operațiune”, a spus recent Volodimir Zelenski.
