CCR a respins, joi, cu unanimitate de voturi, ca neîntemeiată sesizarea președintelui Nicușor Dan privind Legea privind unele măsuri pentru combaterea antisemitismului și xenofobiei. Magistrații Curții au susținut că legea e „clară, precisă și predictibilă” și au spus că „ideologia nazistă, fascistă și legionarismul sunt concepte istorice și politice care nu pot fi relativizate prin definiții juridice de drept pozitiv, întrucât ele reflectă realități sociale istorice care au fundamentat reale regimuri politice criminale”.
ACTUALIZARE 14.06 „În esență, raportat la criticile formulate de autorul obiecției, Curtea a constatat că legea supusă controlului de constituționalitate este clară, precisă și predictibilă prin raportare la conținutul reglementării, pe care l-a raportat la obiectul și scopul legitim al legii, acela de a proteja prin mijloace penale, valorile sociale cele mai importante ale unei societăți democratice, fundamentate în necesitatea asigurării demnității ființei umane și a respectului deplin al drepturilor și libertăților fundamentale.
Pentru a pronunța această soluție, Curtea a reținut că ideologia nazistă, fascistă și legionarismul sunt concepte istorice și politice care nu pot fi relativizate prin definiții juridice de drept pozitiv, întrucât ele reflectă realități sociale istorice care au fundamentat reale regimuri politice criminale care au eliminat fizic grupuri de oameni, practicând violența sistemică, asasinatele politice și antisemitismul. Prin finalitatea lor, aceste regimuri politice totalitare au încălcat principiile statului de drept, drepturile omului și democrația.
Atât consacrarea normativă a infracțiunilor specifice, cât și scopul legii criticate sunt justificate și legitime pentru că urmăresc să protejeze, prin mijloacele specifice dreptului penal și cu garanții proporționale rezultate din dreptul la un proces echitabil care fundamentează derularea oricărui proces penal, valorile și principiile esențiale ale democrației împotriva unor fapte care prezintă un pericol major pentru fundamentele sistemelor politice democratice.
Decizia Curții Constituționale ia act și se încadrează în ansamblul principiilor și valorilor democratice europene, fiind în consonanță cu argumentele juridice utilizate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului într-o bogată jurisprudență.
Această decizie a fost adoptată după ce Curtea Constituțională a României, în data de 10 iulie 2025, tot cu unanimitate, a respins ca neîntemeiată o altă obiecție de neconstituționalitate pentru critici similar, formulată de parlamentari deputați. Cu privire la această obiecție, Curtea și-a motivat respingerea într-o decizie aflată în curs de redactare și publicare, pe fundamentul unui test de proporționalitate între măsurile legislative propuse și obiectivul legitim urmărit de legiuitor, constatându-se faptul că respectivele măsuri nu afectează libertatea de exprimare, de conștiință ori accesul la educație și cultură. Într-o societate democratică europeană, nu se poate accepta ca valorile și principiile unor ideologii care au fundamentat mecanisme politice și instituționale de exterminare fizică a unor grupuri întregi de populație, eliminând însăși demnitatea umană să fie protejate prin invocarea dreptului la libertate de exprimare, în acord cu limitele constituționale prevăzute în art.30 alin. (7)”, arată comunicatul de presă al CCR.
ACTUALIZARE 13.47 CCR a decis să respingă, cu unanimitate de voturi, ca neîntemeiată, obiecția de neconstituționalitate formulată de către șeful statului, au declarat surse judiciare pentru digi24.ro.
Știrea inițială
Actul normativ prevede că distribuirea „prin intermediul unui sistem informatic” a materialelor antisemite, fasciste, legionare, rasiste și xenofobe, negarea sau diminuarea Holocaustului, precum și negarea crimelor de război va constitui infracțiune și va fi pedepsită cu închisoare de la 6 luni la 5 ani și peste în anumite cazuri.
Pe 10 iulie, Nicușor Dan a sesizat Curtea Constituțională a României privind modificările aduse legi care interzice susținerea organizațiilor fasciste, rasiste sau xenofobe, adoptată recent de către Senat și trimisă spre adoptare.
Președintele consideră că, prin modalitatea de adoptare și prin conținutul său normativ, legea a fost adoptată cu încălcarea unor norme și principii constituționale.
Nicușor Dan subliniază că „orice acțiune a statului care se referă la polarizarea existentă trebuie să ofere toate garanțiile pentru a nu putea fi citită ca o acțiune a unei opțiuni politice a societății, cu reprezentare parlamentară majoritară, împotriva celeilalte”.
„Statul român trebuie să acționeze cu fermitate pentru a preveni și pentru a combate incitarea la ură, la xenofobie, la discriminare de orice fel. Dacă nu o face însă într-o manieră echilibrată, cu respectarea strictă a prevederilor constituționale, efectul va fi contrar. Societatea românească este puternic polarizată, încrederea în autoritățile statului este la cote reduse și orice acțiune a statului care se referă în mod dezechilibrat la această polarizare crește tensiunea socială și neîncrederea în autorități”, susține el, în textul sesizării făcute la CCR.
Acesta critici de constituționalitate din perspectiva necesității clarității și previzibilității legii. El indică lipsa de claritate a noțiunii de legionar și de fascist.
„Absența unei definiții legale exprese a noțiunii de legionar lasă loc arbitrariului în activitatea organelor judiciare (parchete și instanțe de judecată) chemate să urmărească și să judece cele două infracțiuni prevăzute în art. I pct. 5 și 6 din Lege, ceea ce poate să genereze practică neunitară și instabilitate juridică la nivelul societății. Pericolul este cu atât mai serios cu cât infracțiunile menționate sunt sancționate cu pedepse relativ severe (închisoarea de la 3 la 10 ani, respectiv de la unu la 5 ani, și interzicerea unor drepturi), ceea ce face ca lipsa de claritate a legii să determine riscuri importante față de libertatea individului și celelalte garanții procesuale asociate dreptului la un proces echitabil. Similar, nici termenul de fascist nu beneficiază de o definiție legală, chiar dacă acesta este folosit constant în cuprinsul OUG 31/2002, ceea ce ridică aceeași problemă de neconformitate a textelor legale cu standardele impuse de art. 1 alin. (5) din Constituție”, spune Nicușor Dan.
Președintele adaugă că, prin comparație, legislațiile celorlalte state membre ale Uniunii Europene identifică mai precis sfera organizațiilor, a faptelor, a materialelor și a simbolurilor interzise.
Lipsă de claritate a noțiunii de materiale legionare, rasiste, xenofobe și fasciste
Nicușor Dan susține că legea nu are o claritate din punct de vedere al conținutului privind noțiunile de materiale fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe.
„Este lesne de observat că definiția citată este circulară, deoarece lămurește numai sensul noțiunii de materiale, dar calificarea acestora ca fiind fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe se realizează prin trimitere la idei, concepții sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, ceea ce nu lămurește deloc semnificația atributelor enumerate de legiuitor. Cu alte cuvinte, lipsește chiar elementul central al materialelor incriminate de art. I pct. 6 din Lege, ceea ce lasă loc arbitrariului în interpretarea și în aplicarea acestei noțiuni de către organele judiciare competente (parchetele și instanțele judecătorești)”, susține Dan.
El vine cu o serie de critici de constituționalitate din perspectiva dreptului la informație (art. 31 din Constituție), accesului la cultură (art. 33 din Constituție) și libertății de exprimare (art. 30 din Constituție).
Deputatul minoritățile Silviu Vexler, reprezentant al Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România în Parlament, inițiatorul legii respective, și-a anunțat retragerea unei decorații în semn de protest și spune că prin contestația la Curte a președintelui României ar fi în continuare promovată ideolologia legionară și extremismul.
În replică, Nicușor Dan a explicat, într-o conferință de presă susținută la Cotroceni pe 14 iulie, că a sesizat la CCR modificările aduse legii de combatere a xenofobiei, antisemitismului și altor forme de extremism deoarece există neclarități, ambiguități în actul normativ care pot duce la interpretări eronate și „eventual abuz”.
Președintele României a adăugat că trebuie întrebat Parchetul General ce s-a întâmplat cu sutele de amenințări primite de jurnaliști în noiembrie - decembrie 2024 și cele primite de deputatul minorităților Silviu Vexler atunci când a pus în circuit proiectul de lege.
Pe 10 iulie, CCR a respins, cu unanimitate de voturi, ca neîntemeiată, sesizarea S.O.S România, AUR și POT la legea privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi a discursului instigator la ură.
Editor : A.P.
