Generoși pe banii contribuabililor. Deputații propun două proiecte pentru ajutorarea românilor cu credite în valută
Preocupaţi de soarta alegătorilor care au luat împrumuturi în valută, mai mulţi deputaţi s-au gândit să prevadă prin lege îngheţarea cursului de schimb din momentul semnării contractului. Primii - ar avea de câştigat cei care s-au împrumutat în franci elveţieni în perioada boomului imobiliar. De atunci şi până acum, cotaţia monedei elveţiene s-a dublat. Nici avocaţii, nici bancherii, nu cred că se va întâmpla aşa ceva.
„Nu cred că vor fi puse în practică. Lucrurile astea trebuiau făcute de ani de zile. Credibilitatea acestui proiect e redusă în condițiile în care de atâtea ori s-au încercat proiecte de genul acesta în momentul în care nu aveau încărcătură electorală și, cu toate acestea, parlamentarii, pe ultima sută de metri, au modificat totul ca să le fie bine băncilor și nu consumatorilor”, spune Gheorghe Piperea, avocat.
O astfel de lege ar contraveni însă unor normative europene care intră în vigoare din 2016. Iniţiatorii spun totuşi că prevederile ei s-ar putea aplica între timp.
„BNR face referire la o directivă europeană care e apărut după ce noi am făcut această propunere. Nu pot, ca legislativ național, să contravină unei directive care va intra în vigoare și va fi aplicabilă pentru contractele care se vor încheia după 2016. E un nonsens juridic”, consideră Cseke Attila, iniţiator proiect.
Până la o eventuală decizie, mai e drum lung. Iar dezbaterea a fost amânată. La fel se întâmplă şi cu proiectul care prevede amânarea a executării silite pentru cei cu probleme la plata ratelor, timp de 3 ani. Specialiştii spun, pe de altă parte, că astfel de măsuri, luate în context electoral, fac mai mult rău decât bine.
„Amânarea cu trei ani înseamna un singur lucru, amânarea dezastrului. Dacă nu au acum să plătească acele rate cu atât mai puțin vor avea peste 3 ani, când vor fi mai bătrâni și mai predispuși la boli, șomaj”, mai spune Gheorghe Piperea.
Circa 200.000 de români au credite în franci elveţieni. La finalul lunii iulie, ei adunaseră restanţe de 1,6 miliarde de lei.
Cu toate acestea, cele două proiecte de acte normative ar ajuta şi băncile, susţin iniţiatorii lor.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
