Exclusiv Guvernul, criticat de CE pentru întârzierea PNRR: puteau fi făcute mai multe spitale. UE insistă cu închiderea centralelor pe cărbune

Andreea Ghiorghe Data actualizării: Data publicării:
marcel bolos la o sedinta de guvern
Marcel Boloș. Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Comisia Europeană critică Guvernul României, printr-o scrisoare transmisă recent, pentru stagnarea Planului Național de Redresare și Reziliență. O notă de informare trimisă de Marcel Boloș către toate ministerele, obținută de Digi24, arată cum oficialii de la Bruxelles cer explicații pentru întârzierile de la București și spun modificările propuse de autoritățile de la București, în multe domenii, sunt nerealiste. Documentul subliniază că Executivul ar fi putut să construiască cel puțin 15 spitale, în loc de 13 câte au fost anunțate, și nu arată deloc flexibilitate în privința reformelor din sectorul energetic.

Într-o scrisoare trimisă la începutul lunii aprilie, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), condus de Marcel Boloș, a trimis Comisiei Europene mai multe modificări în Planul Național de Redresare și Reziliență. Printre acestea, Guvernul propunea sa fie tăiate 3,5 miliarde de euro de la proiecte care nu au șanse să fie gata până în 2026, bani care să fie mutați către alte proiecte mature.

Însă, potrivit răspunsului primit de Guvern, Comisia Europeană nu a fost de acord, cel puțin nu total, cu propunerile oficialilor români, spunând că modificările nu au fost susținute de documente care să le justifice, dar și că unele măsuri nu sunt realiste. În plus, Comisia a avertizat că întârzierile înregistrate la București afectează dezvoltarea țării.

Probleme majore în sectorul energetic

Unele dintre cele mai mari probleme ridicate de oficialii europeni sunt în sectorul energetic. Mai exact, reforma decarbonizării - închiderea minelor pe cărbune. Conform celor asumare în PNRR, România trebuie să închidă centralele pe cărbune până la finalul acestui an, ceea ce include capacitățile de la Complexul Energetic Oltenia (Rovinari, Turceni), CET Craiova și CET Govora.

Ministerul Energiei a propus însă amânarea acestei măsuri până în 2029, pe motiv că nu există suficiente grupuri pe gaz care să înlocuiască capacitățile de producție a energiei pe cărbune.

Potrivit documentului consultat de Digi24, Comisia Europeană spune însă că ministerul nu a oferit dovezi suficiente pentru a demonstra că există probleme privind aprovizionarea.

„Cu privire la modificarea reformei privind decarbonizarea, COM a recomandat ca propunerea de modificare a ţintei 119 să fie amânată până la momentul când se vor putea furniza dovezile necesare prin care să se demonstreze problemele legate de securitatea aprovizionării cu energie electrică, în situația dezafectării capacității de producție a energiei electrice pe bază de lignit. (…) Comisia a manifestat o lipsă de flexibilitate în ceea ce privește reformele și investițiile din domeniul energiei”, se arată în nota de informare transmisă de MIPE ministerelor.

Ce spune ministrul Energiei, Sebastian Burduja

Într-un răspuns pentru Digi24, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a declarat că Ministerul Energiei a transmis către CE o analiză în care explică de ce este nevoie de amânarea termenlor de închidere a termocentraelor și a carierelor de lignit, subliniind că mpsura este necesară din cauze independente de voința României.,

„Securitatea energetică a României nu este negociabilă. Ministerul Energiei, împreună cu Dispecerul Energetic Național și Complexul Energetic Oltenia, a transmis Comisiei Europene o amplă analiză tehnică, justificând necesitatea amânării termenelor de închidere a termocentralelor și carierelor de lignit, din cauze independente de voința României (creșterea explozivă a prețului pentru turbinele pe gaz, ca urmare a declanșării războiului din Ucraina, creșterea deficitului de energie în regiunea noastră, lipsa interconexiunilor la nivel european). Acești factori determină provocări pentru adecvanța sistemului energetic național și pentru prețul energiei pe piața regională”, a explicat Burduja.

Ministrul a mai precizat că angajamentul privind decarbonizarea rămâne valabil, dar arată că este nevoie de o renegociere  și va utiliza „toate argumentele tehnice și juridice pe care le avem la dispoziție, având convingerea că România va beneficia de o evaluare corectă și completă din partea Comisiei Europene.”

„România își păstrează angajamentul luat prin legea decarbonizarii și PNRR, care vizează anul 2032. În interiorul acestui termen, România justifică nevoia prelungirii exploatării cărbunelui de la Complexul Energetic Oltenia, dar și pentru CET-urile pe cărbune din Craiova și Râmnicu Vâlcea, de care depinde încălzirea centralizată a doua comunități majore din țara noastră. Astfel, este vitală renegocierea țintei 119, pe baza reglementărilor europene, care permit oricărui stat membru să solicite acest lucru, atunci când există cauze noi, obiective, independente de voința acelui stat membru. Vom utiliza toate argumentele tehnice și juridice pe care le avem la dispoziție, având convingerea că România va beneficia de o evaluare corectă și completă din partea Comisiei Europene”, a declarat Sebastian Burduja pentru Digi24.

România ar fi putut construi mai multe spitale

Problemele nu se limitează doar la energie. În domeniul sănătății, Comisia cerut Guvernului să explice de ce nu se mai pot construi toate cele 24 de spitale promise inițial și a subliniat că puteau fi duse la bun sfârșit, conform bugetului alocat, cel puțin 15, în loc de 13 cât a anunțat ministrul Marcel Boloș.

De asemenea, oficialii europeni arată că Guvernul s-a contrazis în declarații. Asta pentru că, în urmă cu două luni, în februarie, Executivul spunea ca doar 11 spitale au progresat și ar putea fi gata până la anul.

„Reducerea obiectivului privind construcția de unități spitalicești noi, la 13, ar trebui să conducă și la o reducere proporțională a bugetului alocat. Ar trebui să fie furnizate și explicații suplimentare cu privire la justificarea circumstanțelor obiective (probleme juridice neprevăzute, creșteri ale costurilor din cauza întreruperilor lanțului de aprovizionare etc). În plus, pe logica revizuirii anterioare a PNRR, ar fi trebuit păstrat un număr de 15 unități spitalicești, pentru a menține valoarea alocării”, se mai arată în documentul citat.

Ministrul Alexandru Rafila nu a oferit vreo explicație până la momentul publicării articolului.

Întârzieri și la alte ministere

Un alt minister criticat de Comisia Europeană este cel al Mediului. S-au cerut explicații suplimentare pentru că ministerul vrea să păstreze în PNRR proiecte despre care Comisia spune că sunt slabe șanse să fie îndeplinite. Întârzieri sunt la realizarea celor 26 de sisteme privind reciclarea deșeurilor, prin care autoritățile promiteau să recicleze 8 miliarde de ambalaje anual, o reformă de 220 milioane de euro.

Ministrul Mircea Fechet susține că reforma este una complexă, de aceea s-auînregistrat întârzieri.

„Deoarece au un grad de complexitate ridicat, și implementarea este una care necesită o perioadă relativ lungă. În multe situații este nevoie de achiziția unor echipamente tehnologice care nu se află pe stoc, nu sunt fabricate în serie ci pentru nevoile specifice ale fiecărui reciclator”, a explica ministrul.

Guvernul nu a lămurit Comisia nici în privința investițiilor de la CFR. Mai exact, Ministerul Transporturilor a cerut creșterea prețurilor pentru contractele derulate cu mai mult de 50%, cât era posibil inițial, pe motiv că s-au scumpit materialele de construcții. Acum, oficialii UE cer și la acest capitol dovezi suplimentare.

S-au cerut explicații și de la Ministerul Agriculturii pentru proiectele privind panourile fotovoltaice, de la Ministerul Muncii legat de tichetele de muncă oferite lucrătorilor casnici, dar și de la Ministerul Educației privind educația timpurie și măsurile luate pentru copiii din zonele defavorizate.

Termenul limită pentru Guvern

Comisia Europeană a dat termen Guvernului ca până la începutul lunii viitoare să trimită toate explicațiile cerute, dar și varianta finală a modificărilor dorite în PNRR. În cazul în care nu vor exista îmbunătățiri, Executivul riscă să piardă bani.

Contactat de Digi24, ministrul responsabil cu PNRR-ul, Marcel Boloș, nu a oferit un răspuns cu privire la întârzierile proiectelor de milioane de euro. România nu a mai atras bani din PNRR de la finalul anului 2023. Din totalul de 28,5 miliarde de euro alocate României, autoritățile de la București au atras puțin peste 9 miliarde, asta deși planul european se încheie anul viitor.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri
Playtech
Gestul uluitor făcut de George Simion faţă de Ilinca, în secţia de votare! Imaginile vorbesc de la sine
Digi FM
George Simion, ironizat de români după ce a declarat că este câștigător al acestor alegeri: „De ce fugem de...
Pro FM
Ani la rând s-a spus că e de nerecunoscut, iar acum pare să fi renunțat la fillere. Madonna, apariția care...
Film Now
Ana de Armas, impecabilă într-o rochie albă care i-a subliniat perfect silueta. Prima declarație despre Tom...
Adevarul
Alegerea noului președinte român, analizată de presa din toată lumea. „România se află la răscruce de drumuri”
Newsweek
Care pensionari vor avea pensiile tăiate cu 3.000 lei după o nouă recalculare? Se știe ce au muncit
Digi FM
Fericiți și emoționați. Jennifer Lawrence și Robert Pattinson, ovaționați nouă minute la Cannes pentru „Die...
Digi World
"Nu e de glumit. Intoxicația cu apă poate fi fatală!". Primele simptome și ce să faci dacă o persoană se...
Digi Animal World
Acest câine are un nume absolut hilar: „Mama mea refuză să-mi plimbe câinele pentru că numele lui e prea...
Film Now
Fran Drescher, reuniune emoționantă cu mama ei din "Dădaca". Renee Taylor are 92 de ani și a rămas o femeie...
UTV
Salma Hayek, pe coperta Sports Illustrated Swimsuit 2025: „Am aproape 60 de ani, nici nu mi-ar fi trecut prin...