Iohannis pentru Grindeanu: „Nu ne putem juca niciodată cu siguranţa cetăţenilor, cu securitatea României”

Printr-o scrisoare trimisă premierului Sorin Grindeanu, președintele Klaus Iohannis se declară nemulțumit de reducerile operate asupra bugetelor instituțiilor din domeniul Apărării Naționale. Și atenționează că, potrivit legii, pentru aceste proiecte de buget este nevoie de avizul CSAT, înainte ca documentele să fie aprobate de Guvern și trimise Parlamentului spre dezbatere.

Șeful statului arată că, deși se preconizează în 2017 o creștere a cheltuielilor cu 15% față de 2016, scad bugetele din domeniul securității naționale, ceea ce ar fi o măsură „nu doar nejustificată, ci total inoportună”.

„Asigurarea securităţii naţionale ar trebui să fie o prioritate absolută, şi nu orgoliile politice de moment. Intenţia Guvernului de a reduce aceste bugete reprezintă un gest iresponsabil şi o gravă eroare. Nu ne putem juca niciodată cu siguranţa cetăţenilor, cu securitatea României”, arată președintele în scrisoarea trimisă premierului Grindeanu.

Șeful statului i-a reamintit, totodată, prim-ministrului că, înainte de a fi aprobate de Guvern, proiectele de buget pentru instituțiile din domeniul securității naționale trebuie să fie avizate de Consiliul Suprem de Apărare a Țării.

Redăm textul scrisorii:

„Domnule Prim-ministru,

În contextul dezbaterilor privind alocările bugetare pentru ordonatorii principali de credite, remarc faptul că, pentru domeniul securităţii naţionale, cu excepţia bugetului Ministerului Apărării Naţionale, toate celelalte bugete suferă reduceri faţă de execuţia bugetară a anului 2016, unele dintre aceste reduceri fiind semnificative. În același timp, nu au fost aduse încă argumente necesare, pertinente şi credibile, care să explice această reducere a finanțării.

În condițiile în care proiectul Bugetului General Consolidat pentru 2017 prevede o creștere a cheltuielilor totale, față de 2016, de aproape 31 miliarde lei, ceea ce reprezintă o creștere de peste 15% față de cheltuielile efectuate în 2016, reducerea bugetelor pentru domeniul securității naționale este nu doar nejustificată, ci total inoportună.

În privința bugetului destinat Ministerului Apărării Naţionale, deşi există o alocare suplimentară faţă de 2016, până la circa 1,5% din PIB, remarc faptul că nu sunt respectate angajamentele ferm asumate, atât de către conducerea Guvernului, cât şi a PSD, de a se asigura un buget de 2% din PIB, conform programului de guvernare şi Acordului din 2015, convenit cu întreg spectrul politic.

Atrag atenţia că această abordare privind construcţia bugetară nu dovedeşte responsabilitatea pe care, ca ţară şi ca stat, ne-o impun angajamentele politice şi instituţionale asumate, precum şi riscurile şi vulnerabilităţile existente în actualul context de securitate, regional şi internaţional.

În acest sens, asigurarea securităţii naţionale ar trebui să fie o prioritate absolută, şi nu orgoliile politice de moment. Intenţia Guvernului de a reduce aceste bugete reprezintă un gest iresponsabil şi o gravă eroare. Nu ne putem juca niciodată cu siguranţa cetăţenilor, cu securitatea României.

Reamintesc că, în baza cadrului juridic actual, proiectele de buget din domeniul securităţii naţionale trebuie să primească avizul CSAT înainte de a fi aprobate de către Guvern.

Într-o perioadă marcată de provocări multiple, de impredictibilitate, România este astăzi o ţară stabilă, sigură, recunoscută ca atare şi respectată de partenerii din NATO şi UE, o ţară care contribuie în mod real la consolidarea securităţii în regiune. Acest lucru a fost posibil şi pentru că Armata României, forţele Ministerului Afacerilor Interne, serviciile de informații și de protecție şi-au făcut datoria cu responsabilitate.

Guvernul şi întreaga clasă politică au obligaţia de a sprijini în continuare aceste eforturi. Când în joc se află interesul României, nu doar cel de azi, ci interesul nostru pe termen lung, scăderea bugetelor din domeniul securității naționale ar însemna un atentat la siguranţa românilor.

Dincolo de zona securităţii naţionale, în privinţa educaţiei şi a cercetării este esenţial ca bugetul alocat să reflecte importanţa acestor domenii pentru viitorul României, incluzând sume necesare pentru a acoperi toate creşterile de salarii şi burse anunţate, dar şi pentru a sprijini creşterea calităţii educaţiei şi a performanţei în cercetare – dezvoltare – inovare. O Românie educată necesită în primul rând acordarea atenţiei cuvenite în ceea ce priveşte alocările bugetare.”