Oficializarea limbii maghiare în administrația locală a fost respinsă de Parlament

Data publicării:
inquam tinut secuiesc secuime autonomie sfantu gheorghe centenar consiliul national
Sursa foto: INQUAM Photos/ Manases Sandor

Plenul Camerei Deputaţilor a respins, miercuri, proiectul de lege privind Codul administrativ, în care era prevăzută şi obligativitatea oficializării limbii minorităţilor naţionale, precum cea maghiară, în administraţia publică locală în anumite situaţii, proiect iniţiat de UDMR.

Comisiile juridică, pentru buget, pentru administraţie şi pentru muncă de la Camera Deputaţilor au dat, marţi, raport comun de respingere proiectului de lege privind Codul administrativ, în care era prevăzută şi obligativitatea oficializării limbilor minorităţilor naţionale în administraţia publică locală, în anumite situaţii, transmite Agerpres.

Proiectul de lege are ca obiect reglementarea cadrului general pentru organizarea şi funcţionarea autorităţilor şi instituţiilor administraţiei publice, statutul personalului din cadrul acestora şi răspunderea administrativă, serviciile publice, precum şi regulile specifice privind proprietatea publică şi privată a statului şi a unităţilor administrativ-teritoriale, se arată în raport.

Cele patru comisii arată că au decis să dea raport de respingere pentru că "nu se justifică adoptarea unei astfel de iniţiative legislative, cu atât mai mult cu cât expunerea de motive nu conţine o fundamentare a soluţiilor legislative preconizate, iniţiatorii motivându-şi demersul pe posibila declarare a neconstituţionalităţii Codului administrativ în vigoare de către Curtea Constituţională".

Au votat "pentru" respingerea în plen a proiectului 287 de deputaţi, iar 21 au votat "împotrivă".

Proiectul - iniţiat de 30 de parlamentari de la UDMR - a fost adoptat tacit de Senat, iar Camera Deputaţilor este for decizional în acest caz.

Proiectul de lege privind Codul administrativ a creat un scandal imens, dar artificial, a declarat miercuri, în plenul Camerei Deputaţilor, liderul UDMR, Kelemen Hunor, care a arătat că acesta este constituţional, iar obiectivul a fost de fapt „corectarea Codului lui Dăncilă”.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri