Presa internațională despre vizita Papei în țara noastră. „Francisc, în România pentru a avertiza cu privire la pericolul populismului”

Data actualizării: Data publicării:
papa-francisc-otopeni-klaus-iohannis-inquamphotos-george-calin (2)
Foto: InquamPhotos/George Călin

Papa Francisc efectuează o vizită în România - o ţară aflată la periferia catolicismului şi Europei - pentru a lansa un apel la unitate şi a se afirma drept conştiinţa globală a pericolelor populismului, la câteva zile după alegerile europene, marcate de o ascensiune a acestui fenomen, comentează Jason Horowitz şi Kit Gillet în ediţia online de vineri The New York Times, scrie news.ro.

Suvernaul Pontif încearcă, în această vizită de trei zile în această fostă ţară comunistă - un stat membru UE hotărât european în prezent, să vindece vechea Schismă între bisericile catolică şi ortodoxă, apreciază cotidianul american.

El va reaminti Bătrânului Continent valorile sale comune şi îşi va exprima susţinerea faţă de minoritatea etnică romă care, în unele ţări, a ajuns ţinta unor „vitriolului” extremei drepte, adaugă NYT.

În ultimii ani, populişti s-au ridicat, de la periferie, cu scopul de a slăbi aliaţii proeuropeni ai Papei, cel mai recent în Franţa şi Italia.

România a părut vineri să-i primească mai bine mesajul, comentează ziarul.

Suveranul Pontif va trece, la Bucureşti, pe lângă locul în care fostul dictator Nicolae Ceauşescu şi-a susţinut ultimul discurs, în Piaţa Revoluţiei, de la balconul în care flutură acum steagul Uniunii Europene, la care ţara a aderat în 2007 şi a cărei preşedinţie semestrială o deţine pentru prima oară.

Întâlnirea Papei cu oficiali guvernamentali la Palatul Cotroceni are loc într-o perioadă de tensiuni, după ce Liviu Dragnea, liderul Partidului Social democrat (PSD, centru) a fost condamnat luni la peste trei ani de închisoare, găsit vinovat de abuz în serviciu.

La fel ca în Bulgaria, unde Papa a fost primit luna aceasta glacial, România este majoritar ortodoxă.

„Distanţa între cele două biserici a crescut din 2008”, declară pentru NYT Mihai Frăţilă. episcopul greco-catolic al Bucureştiului. „Este o ruşine, pentru că există familii mixte care nu au probleme să-şi împărtăşească”, credinţele creştine.

„Mie mi-ar plăcea să avem legături mai bune”, a declarat Reverendul Francisc Dobos, un purtător de cuvânt al Arhidiocezei Catolice a Bucureştiului. „Nu sunt cele mai bune, dar sunt bune”, apreciază el.

În România, populiştii - a căror poziţie împotriva migranţilor îl îngrijorează pe Papă - nu sunt în ascensiune, scrie NYT.

Migranţii „sunt adesea dispreţuiţi şi consideraţi o sursă a tuturor relelor societăţii”, a denunţat Francisc luni, la o zi după ce extrema dreaptă a obţinut victorii în Franţa şi Italia în alegerile europene. Frica „ne face intoleranţi, închişi şi poate - fără ca măcar să ne dăm seama - rasişti”, adăuga el.

Biblia propovăduieşte că „cei din urmă vor fi cei dintâi”, declara Papa luni, referindu-se la migranţi. În aceeaşi seară, liderul extremei drepte italiene Matteo Salvini, întrebat dacă nu vede un conflict între a face campanie cu rozariul în mână în timp ce îndeamnă ca „italienii (să fie) primii” şi mesajul Papei, ministrul de Interne a replicat „cei din urmă vor fi cei dintâi”, precizând „în rândul italienilor”.

AFP: Papa Francisc, în România pentru a consolida dialogul cu ortodocşii şi a susţine minorităţile religioase şi etnice

Papa Francisc a sosit vineri în România, într-o vizită de trei zile menită să consolideze dialogul cu Biserica Ortodoxă majoritară şi să susţină minorităţile - atât religioase, cât şi etnice, relatează AFP, citată de news.ro.

Francisc a fost primit pe aeroport de către preşedinele Klaus Iohannis - un proeuropean de confesiune luterană - care şi-a exprimat joi satisfacţia faţă de „o fericită ocazie de a aduna creştinii ortodocşi, catolici romani şi greco-catolici”.

Cei doi s-au dus la palatul prezidenţial, în vederea unui tête-à-tête, urmat de o întâlnire cu reprezentanţi ai Guvernului şi societăţii civile, iar apoi cu Patriarhul ortodox Daniel, înaintea unei slujbe în catedrala Sfântul Iosif.

Zeci de mii de români sunt aşteptaţi pe străzile Bucureştiului cu ocazia acestei vizite istorice, care are loc la 20 de ani după cea efectuată de către Ioan Paul al II-lea.

Francisc soseşte într-o ţară aflată în plină criză politică şi profund împărţită, care trăieşte din 2016 în ritmul unor conflicte între Iohannis, un lider de centru-dreapta, şi o majoritate de stânga, acuzată de Bruxelles de faptul că pune în pericol statul de drept, slăbind lupta anticorupţie.

Emigrație masivă

Vizita Papei urmează să fie consacrată în esenţă problemelor migraţiei, sărăciei şi excluderii, la cinci zile după o ascensiune a naţionaliştilor în Europa, în alegerile europene.

Înainte de plecare, Francisc a salutat 15 persoane fără adăpost de origine română la reşedinţa sa Sfânta Marta de la Vatican.

În România, Suveranul Pontif urmează să evoce, de asemenea, emigraţia - un fenomen îngrijorător, prin care 16% din populaţia ţării, în special tineri, părăsesc această ţară, una dintre cele mai sărace din Uniunea Europeană. România a aderat la UE la 1 ianuarie 2007.

„Bineînţeles, Sfântul Părinte se gândeşte la dimensiunea multietnică şi la toţi aceşti români emigraţi în atâtea ţări europene”, a declarat un purtător de cuvânt al Vaicanului Alessandro Gisotti.

Vizita lui Francisc este cea a 30-a în străinătate a pontificatului său.

În 1999, Ioan Paul al II-lea a fost primul Papă care vizita o ţară mare ortodoxă de la Schisma din 1054 între Roma şi Bizanţ.

Însă, în timp ce Ioan Paul al II-lea şi-a limitat vizita doar la Bucureşti - o condiţie impusă de Patriarhia Română -, Francisc a dorit să facă turul „bogăţiei etnice, culturale şi religioase a României”, a declarat Gisotti.

Papa urmează să viziteze, astfel, Sanctuarul Marian de la Şumuleu-Ciuc (centru), sediul Bisericii Greco-Catolice.

Baie de mulțime

Vizita Papei îmbracă un caracter ecumenic vineri după-amiaza, prin întâlnirea lui Francisc - în privat - cu Patriarhul Daniel, iar apoi cu Sinodul permament al Bisericii Ortodoxe Române.

Ei se roagă, după aceea, într-o nouă catedrală ortodoxă în capitală - unul în latină, celălalt în română.

Cei doi lideri religioşi nu urmează să apară împreună în public - un lucru interpretat de unii observatori drept un semn de sfidare a Bisericii Ortodoxe Române a liderului spiritual a 1,3 miliarde de catolici de pe planetă.

„Miza Papei este să sublinieze, pe lângă comunitatea ortodoxă, că Biserica de la Roma nu vrea să latinizeze, să recupereze”, aceşti credincioşi, a declarat pentru AFP monseniorul Pascal Gollnisch, directorul general al l'Oeuvre d'Orient.

Papa face, apoi, o baie de mulţime, pe străzile Bucureştiului, ducându-se cu papamobilul la Catedrala catolică Sfântul Iosif, în faţa căreia aproximativ 30.000 de persoane sunt aşteptate să asiste la o slujbă vineri seara.

Situată la intersecţia Europei de Est şi Europei de Vest, România a stabilit relaţii diplomatice cu Sfântul Scaun în 1920, însă legăturile au fost întrerupte după al Doilea Război Mondial, odată cu venirea comuniştilor la putere.

Dintre cei aproximativ 20 de milioane de locuitori ai ţării, 85% se declară ortodocşi. Se înregistrează, de asemenea, 5,4% catolici - adică 1,1 milioane de credincioşi, dintre care 150.000 fac parte din Biserica Greco-Catolică (sau uniată).

Începând de la 1948, această comunitate minoritară a fost integrată - cu forţa - în Biserica Ortodoxă Română şi a dispărut, în mod oficial, în pofida faptului că ţinea slujbe în secret.

În ultima etapă a vizitei sale, duminică, la Blaj (centru), Papa urmează să beatifice şapte episcopi uniaţi, arestaţi, torturaţi şi morţi la izolare în această perioadă.

Alt moment puternic al acestei vizite este întâlnirea Papei cu tineri şi familii într-o mare piaţă, la iaşi, capitala Moldovei româneşti, unde sunt aşteptaţi aproximativ 100.000 de oameni.

Papa îşi încheie vizita duminică, după o întâlnire cu familii din comunitatea romă, care este supusă unor diverse discriminări la serviciu, la şcoală şi în administraţie.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri