Live Text Polonia anunță că va trimite Ucrainei patru avioane de luptă MiG-29 „în următoarele câteva zile”. Scade ritmul atacurilor rusești
Președintele Poloniei anunță că țara sa va trimite Ucrainei patru avioane de luptă MiG-29 „în următoarele câteva zile”, în timp ce Ministerul britanic al Apărării spune că armata rusă încearcă să „concureze” cu mercenarii Wagner, deși eforturile sale repetate au „eșuat” și au fost „extrem de costisitoare”. Rusia a pierdut între 20.000 - 30.000 de militari doar în bătălia de la Bahmut, din luna mai a anului trecut și până în prezent, conform estimărilor guvernului britanic. Pierderile ruse includ atât mercenari Wagner cât și trupe ale armatei regulate. De asemenea, conform estimărilor Institutului pentru Studiul Războiului (ISW) atacul rușilor asupra orașului Bahmut se apropie de „punctul culminant”.
LiveText-ul Digi24.ro care a acoperit evenimentele din Ucraina poate fi urmărit AICI.
Decizia Poloniei de a trimite avioane în Ucraina „nu va determina SUA să trimită avioane F-16”
ACTUALIZARE 20:35 Casa Albă transmite că decizia Poloniei de a oferi Ucrainei avioane de luptă MiG-29 este o „decizie suverană” care nu îl va determina pe președintele Joe Biden să furnizeze Kievului avioane americane F-16, relatează The Guardian.
„Nu ne schimbă calculul cu privire la F-16. Acestea sunt decizii suverane pe care trebuie să le ia orice țară și respectăm acele decizii suverane”, a spus purtătorul de cuvânt al Casei Albe, John Kirby. El a refuzat să aprobe decizia, spunând că nu crede că este locul SUA „să caracterizeze decizia Poloniei într-un fel sau altul”.
Biden a declarat anterior că SUA nu vor furniza avioanele de luptă F-16 Ucrainei. Președintele american a spus că va rămâne în discuții cu Ucraina cu privire la cererile sale de arme.
Suedia şi Marea Britanie anunţă un acord privind trimiterea de sisteme de artilerie Ucrainei
ACTUALIZARE 20:20 Suedia a anunţat joi un acord cu Marea Britanie pentru vânzarea sistemului său de artilerie Archer, permiţând astfel Londrei să doneze Ucrainei un model mai vechi de artilerie, AS-90, transmite AFP, citată de Agerpres.
Marea Britanie va cumpăra 14 sisteme de artilerie Archer, a comunicat joi guvernul de la Stockholm. Acesta a mai precizat că va trimite opt sisteme Archer direct Ucrainei, care le cere de mai multe luni.
Sistemul Archer, dezvoltat de Suedia, se compune dintr-un obuzier integral automatizat montat pe un vehicul de teren, care permite echipajului din cabina blindată să comande tunul de la distanţă. „Sistemele de artilerie precum Archer, asociate cu vehicule blindate şi tancuri, cresc capacitatea de apărare a Ucrainei şi îi permit să recupereze teren”, a declarat ministrul suedez al apărării, Pal Jonson.
Într-un alt comunicat, guvernul britanic a afirmat că aceste 14 sisteme Archer vor servi la „înlocuirea provizorie a celor 32 de sisteme de artilerie AS-90 furnizate de Regatul Unit forţelor armate ucrainene”. Londra anunţase trimiterea acestor AS-90 Ucrainei în ianuarie. Guvernul suedez a precizat că angajamentul său militar faţă de Ucraina se ridică până acum la 16,9 miliarde de coroane (1,51 miliarde de euro).
În februarie, Suedia s-a alăturat altor state occidentale care au promis arme mai grele Ucrainei, anunţând că va livra o „duzină” de tancuri Leopard 2, precum şi sisteme de rachete antiaeriene IRIS-T şi HAWK.
Moscova pledează pentru menţinerea canalelor de comunicare deschise cu Washingtonul
ACTUALIZARE 20:10 Moscova a pledat joi pentru menţinerea canalelor de comunicare deschise cu Washingtonul după incidentul în care o dronă de supraveghere americană a fost doborâtă de un avion de luptă rusesc deasupra Mării Negre, care a provocat tensiuni între cele două ţări, relatează EFE, potrivit Agerpres.
„Credem că este important să menţinem deschise canalele de comunicare şi facem asta”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, într-o conferinţă de presă. Zaharova a comentat astfel incidentul cu drona americană, despre care şeful diplomaţiei ruse Serghei Lavrov afirmase cu o zi în urmă că „prezintă riscuri foarte mari”.
Moscova, a declarat purtătoarea de cuvânt a MAE rus, nu caută confruntare cu Washingtonul, ci se pronunţă pentru o „cooperare pragmatică” în interesul popoarelor celor două ţări. În acelaşi timp, Zaharova a subliniat că Rusia ştie „să-şi apere interesele”.
Ministrul rus al apărării, Serghei Şoigu, a avut miercuri o convorbire la telefon cu şeful Pentagonului, Lloyd Austin, conform Ministerului rus al Apărării. Convorbirea, prima între cei doi oficiali din octombrie 2022, a avut loc la iniţiativa SUA. Incidentul cu drona a fost de asemenea în centrul unei discuţii între şeful Statului Major General al forţelor armate ruse, Valeri Gherasimov, şi omologul său american, Mark Milley.
Kremlinul a confirmat joi că Rusia şi SUA au menţinut contacte prin intermediul militarilor şi diplomaţilor pentru a discuta despre incidentul cu drona. SUA au acuzat marţi că unul din cele două avioane de vânătoare ruseşti Su-27 care au interceptat drona a lovit elicea MQ-9, ceea ce a făcut ca aceasta să se prăbuşească în apele internaţionale din Marea Neagră.
Ministerul rus al Apărării a negat orice contact între avioanele sale de vânătoare şi drona americană, care ar fi intrat brusc într-un zbor necontrolat şi s-a prăbuşit în mare după ce şi-a pierdut altitudinea, conform EFE.
Casa Albă: O conversaţie între Volodimir Zelenski şi Xi Jinping ar fi „un lucru foarte bun”
ACTUALIZARE 20:00 O conversaţie între preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi preşedintele chinez Xi Jinping ar fi „un lucru foarte bun„, a declarat joi purtătorul de cuvânt al Casei Albe, John Kirby, citat de France Presse, potrivit Agerpres.
Dând asigurări că SUA „încurajează” de mult timp un astfel de contact, Kirby a declarat: „Credem că este foarte important ca chinezii să audă punctul de vedere ucrainean, şi nu doar pe cel al lui (Vladimir) Putin”. Volodimir Zelenski anunţase la sfârşitul lunii februarie că are prevăzută o întâlnire cu preşedintele chinez.
Publicaţia americană Wall Street Journal afirmase la începutul acestei săptămâni că Xi Jinping ia în considerare să discute în viitorul apropiat cu omologul său ucrainean, aceasta fiind prima lor discuţie după invazia declanşată de Rusia în Ucraina în urmă cu peste un an.
Potrivit cotidianului citat, această convorbire ar putea avea loc după o vizită prevăzută săptămâna viitoare la Moscova a preşedintelui chinez. Beijingul nu a condamnat şi nici nu a susţinut în mod explicit ofensiva rusă în Ucraina, oferind în acelaşi timp sprijin diplomatic Moscovei. La 24 februarie, la un an după declanşarea invaziei ruse în Ucraina, Beijingul a publicat un document în 12 puncte în care lansează, între altele, un apel către Moscova şi Kiev să se aşeze la masa negocierilor.
Deşi China încearcă să se impună ca mediator în acest conflict, poziţia sa de aliat al Rusiei o descalifică în ochii Occidentului, care sprijină Ucraina, partea agresată în acest război. Acuzată recent de SUA că ar lua în considerare trimiterea de arme către Rusia, China dezminţit ferm acest lucru.
Putin îi minte pe ruși că în Occident e „criză alimentară” și „se mănâncă napi în loc de roșii”
ACTUALIZARE 19:45 Dictatorul rus, Vladimir Putin, a afirmat, joi, la un congres din Rusia al industriașilor și întreprinzătorilor, că „țările occidentale se confruntă cu o penurie de alimente și că sunt forțate să renunțe la unele alimente” din cauza sancțiunilor impuse Rusiei după invadarea Ucrainei. Evenimentul la care a participat dictatorul de la Moscova, Congresul Uniunii Industriașilor din Întreprinzătorilor din Rusia, este cea mai mare societate de afaceri din țară și în consiliul său de administrație sunt faimoși miliardari ruși.
„S-a ajuns până acolo încât lideri din ţările occidentale le recomandă cetăţenilor lor să consume napi în loc de salată şi roşii. Napul este un produs bun, dar până şi pentru napi vor trebui să vină tot la noi. Nivelul recoltei noastre este mult mai mare decât cel al vecinilor noştri din Europa”, a spus Putin, mințind despre o așa-zisă „criză alimentară” în Occident. Putin a vorbit și despre impunerea sancțiunilor împotriva Rusiei după ce aceasta a invadat Ucraina.
„La acea vreme, analiştii străini au prezis o depresie şi un declin al sectorului de consum, au promis rafturi goale, o penurie masivă de bunuri, un eşec al sectorului serviciilor, dar viaţa a decis altfel”, a spus el.
Citește continuarea AICI
HARTĂ. Armata americană publică locația aproximativă a dronei Reaper doborâte în Marea Neagră de avioanele rusești
ACTUALIZARE 19:40 Forțele aeriene americane au publicat o hartă cu locațiile aproximative în care au avut loc coliziunea dronei MQ-9 Reaper cu un avion de luptă rus și prăbușirea aparatului în Marea Neagră.
Forțele aeriene americane din Europa au precizat într-un tweet că „punctele de pe hartă sunt o estimare a locației incidentului”.
Citește continuarea AICI
ONU Rusia a comis „o gamă largă de crime de război” în Ucraina
ACTUALIZARE 17:25 O anchetă condusă de ONU a descoperit că Rusia a comis o gamă largă de crime de război în Ucraina. Acestea includ tortura, uciderea civililor în afara luptei și deportarea copiilor, se arată în raport, potrivit The Guardian.
Comisia Internațională Independentă de Anchetă asupra Ucrainei a declarat că forțele ruse au efectuat atacuri „disproporționate” și nu au luat măsuri pentru a proteja populația ucraineană.
Ucraina a acuzat în repetate rânduri Rusia de crime de război, dar este un pas major faptul că anchetatorii au ajuns la această concluzie. În schimb, nu au fost găsite dovezi de genocid în Ucraina. Definiția ONU a genocidului este „o crimă comisă cu intenția de a distruge un grup național, etnic, rasial sau religios, în totalitate sau în parte”.
Putin le spune liderilor de afaceri ruși să nu-și ascundă activele offshore
ACTUALIZARE 17:05 Miliardarii ruși sunt îndemnați de Vladimir Putin să pună patriotismul înaintea profitului și să investească în țară, relatează Sky News.
Adresându-se joi elitei de afaceri din Rusia, liderul rus le-a spus cetățenilor că rolul lor nu este doar de a face bani, ci de a sprijini societatea. „Un antreprenor responsabil este un adevărat cetățean al Rusiei, al țării sale, un cetățean care înțelege și acționează în interesele sale”, a spus Putin. „Nu ascundeți activele offshore, ci înregistrați firme aici, la noi, pentru a nu deveni dependenți de autoritățile străine”.
Putin a mai spus că va lua în considerare o abordare „mai flexibilă” a interzicerii organizațiilor ruse de a plăti dividende acționarilor și companiilor-mamă din țări „neprietenoase”. El a spus că Rusia ar putea lua în considerare posibilitatea unor plăți dacă companiile ar reinvesti veniturile înapoi în Rusia.
China se teme de o escaladare a războiului: Ucraina și Rusia să „reia cât mai repede posibil discuțiile de pace”
ACTUALIZARE 17:00 Ministrul de Externe ucrainean, Dmytro Kuleba, a discutat joi cu omologul său chinez, Qin Gang, marcând un contact rar, recunoscut public, între cele două țări relatează The Guardian.
În urma apelului, Ministerul de Externe al Chinei a declarat că Qin Gang a avertizat că războiul din Ucraina ar putea „scăpa de sub control”. Ministrul de Externe a mai transmis că China continuă să spere în dialogul dintre Ucraina și Rusia „oricât de dificil sau de provocator”. El și-a adăugat speranța că cele două părți nu vor închide ușa unei soluții politice.
Ministrul de externe al Ucrainei, Dmytro Kuleba, a declarat că a discutat despre importanța integrității teritoriale a țării sale cu omologul său chinez.
China s-a poziționat ca un fel de agent de pace în ultimele săptămâni, prezentând propriul său plan de pace Rusiei și Ucrainei. Cu toate acestea, rămâne un aliat apropiat al Rusiei și a refuzat să condamne războiul din Ucraina.
Mănăstire din Kiev, amenințată cu evacuarea. Kiril denunță un act „monstruos”
ACTUALIZARE 16:40 Patriarhul Bisericii Ortodoxe Ruse, Kirill, a calificat joi drept „monstruoasă” evacuarea preconizată a călugărilor dintr-o mănăstire emblematică din Kiev, aflată sub autoritatea Bisericii Ortodoxe Ucrainene (UPT), care până recent se considera ca fiind afiliată la Patriarhia Moscovei, relatează AFP.
În plin conflict cu armata Rusiei, autorităţile ucrainene au cerut săptămâna trecută ca toţi călugării care ocupă în prezent celebra Mănăstire a Peşterilor (Pecerska Lavra) din Kiev să părăsească lăcaşul până în data de 29 martie. „Ultimatumul autorităţilor de stat (ucrainene) vizând Lavra din Kiev reprezintă un act monstruos, comparabil cu persecutarea credinţei în vremuri păgâne”, a declarat patriarhul Kirill într-un mesaj video publicat de serviciul său de presă.
Fondată în secolul al XI-lea şi inclusă în Patrimoniul Mondial al UNESCO, Lavra Pecerska din Kiev, cu deschidere spre malurile fluviului Nipru, găzduieşe călugări care fac parte din ramura Bisericii Ortodoxe Ucrainene ce se afla sub controlul Patriarhiei Moscovei înainte de război.
UPT a anunţat în luna mai anul trecut ruperea legăturilor sale cu Rusia, al cărei patriarh Kirill susţine fervent ofensiva rusă. Dar guvernul ucrainean continuă să considere că această biserică rămâne de facto dependentă de Moscova. Ministrul ucrainean al culturii, Oleksandr Tkacenko, anunţase vinerea trecută rezilierea contractului de închiriere care permitea bisericii să închirieze gratuit o parte din Lavra din Kiev.
Patriarhul Kirill a făcut apel la „toate eforturile posibile” pentru a împiedica evacuarea călugărilor, ceea ce - potrivit lui - „ar duce la încălcarea drepturilor milioanelor de credincioşi ucraineni”. „Această mănăstire se află la originea tradiţiei spirituale şi monahale comune a popoarelor rus, ucrainean şi belarus. Ea este leagănul civilizaţiei şi culturii noastre naţionale”, susţine în mesajul său patriarhul Kirill.
În trecut, Kirill a justificat ofensiva rusă în Ucraina, susţinând că popoarele rus şi ucrainean sunt fraţi care au fost separaţi cu forţa, în special de Occident, notează AFP. Acest punct de vedere a fost spulberat de guvernul ucrainean, care denunţă un conflict postcolonial şi imperialist dus de Kremlin. Autorităţile ucrainene şi-au intensificat percheziţiile la bisericile şi preoţii consideraţi apropiaţi de Moscova.
Ortodoxia este principala credinţă în Ucraina. După prăbuşirea URSS, UPT a avut administraţie internă proprie păstrând în acelaşi timp unitatea canonică cu Biserica Ortodoxă Rusă. În mai 2022, în contextul războiului Rusiei în Ucraina, susţinut de Biserica Ortodoxă Rusă, UPT s-a detaşat public de aceasta prin modificări ale statutului care i-au acordat „autonomie şi independenţă complete”. UPT se află în competiţie pentru credincioşi cu Biserica Ortodoxă a Ucrainei, autonomă şi fondată după prăbuşirea Uniunii Sovietice în 1991, dar recunoscută de ierarhia bisericească abia în 2018, când a obţinut autocefalia printr-un decret al Patriarhului Ecumenic Bartolomeu al Constantinopolului.
Președintele Poloniei anunță că țara sa va trimite Ucrainei patru avioane de luptă MiG-29 „în următoarele câteva zile”
ACTUALIZARE 15:30 Președintele Poloniei, Andrzej Duda, a anunțat joi că țara sa va trimite Ucrainei cel puțin patru avioane de luptă MiG-29 în zilele următoare, relatează The Guardian.
„În primul rând, literalmente în următoarele câteva zile, vom preda Ucrainei, din câte îmi amintesc, patru avioane în stare de funcționare. Restul sunt în curs de pregătire, de întreținere”, a afirmat Duda.
Anunțul lui Duda face din Polonia prima țară membră a NATO care îndeplinește cererile tot mai urgente ale Kievului pentru avioane de război. Liderul polonez nu a spus dacă și alte țări vor face aceeași mișcare.
Washingtonul susține că o dronă americană care zbura în apele internaționale de lângă Crimeea s-a prăbușit după ce s-a ciocnit cu un avion de vânătoare rusesc care aruncase anterior combustibil pe ea. Ministerul rus al Apărării recunoaște că drona a fost interceptată de avioanele de vânătoare rusești, dar neagă coliziunea și insistă că MQ-9 Reaper s-a prăbușit singură.
Ministerul britanic al Apărării: Armata rusă încearcă să „concureze” cu mercenarii Wagner, deși eforturile sale repetate au „eșuat” și au fost „extrem de costisitoare”
ACTUALIZARE 13:45 Forțele Moscovei au făcut presiuni asupra orașului Vuhledar din Donețk, deși atacurile sale repetate au „eșuat” și au fost „extrem de costisitoare”, potrivit Ministerului britanic al Apărării, citat de Sky News.
Londra afirmă că forțele ruse au urmărit succesul în oraș deoarece se află în competiție cu grupul militar privat Wagner. Forțele Wagner au fost în spatele „singurului succes tactic recent notabil” al Rusiei în jurul Bahmut, a declarat Ministerul britanic al Apărării.
Dar, în condițiile în care între Wagner și Ministerul rus al Apărării continuă o dispută publică, Ministerul britanic al Apărării a declarat că există o „posibilitate realistă” ca unitatea de capturare a Vuhledar să se datoreze parțial faptului că Kremlinul „dorește ca propriul succes să concureze cu realizările Wagner”.
Cu toate acestea, Ministerul Apărării de la Londra a afirmat că încercările rusești de a ataca orașul „aproape sigur au încetinit” în ultima săptămână. „Acest lucru urmează atacurilor eșuate repetate și extrem de costisitoare din ultimele trei luni”, a spus acesta.
Un factor al pierderilor grele suferite de Rusia este utilizarea de către Ucraina a sistemelor de minare antiblindate la distanță (RAAM), a continuat Ministerul Apărării.
RAAM este un proiectil de artilerie specializat, capabil să împrăștie minele antiblindate la o distanță de până la 17 km.
În unele cazuri, Ucraina a lansat minele peste și în spatele unităților rusești care avansează – „provocând dezordine atunci când vehiculele rusești încearcă să se retragă”.
ISW: Ritmul ofensivelor rusești au „scăzut semnificativ” în ultima săptămână
ACTUALIZARE 13:07 Ritmul ofensivelor Rusiei în Ucraina a scăzut simțitor, potrivit Institutului pentru Studiul Războiului din Washington (ISW), relatează Sky News.
Atacurile terestre zilnice ale Rusiei au scăzut de la aproximativ 90-100 de atacuri pe zi la aproximativ 20-29, a declarat un purtător de cuvânt al Centrului de presă comun ucrainean al forțelor de apărare Tavriisk.
Colonelul Oleksiy Dmytrashkivskyi a remarcat, de asemenea, că forțele ruse au pierdut o parte din capacitatea lor ofensivă din cauza „pierderilor semnificative de personal și de echipamente”.
ISW a declarat că acest lucru este în concordanță cu propria sa analiză, adăugând că ofensiva Rusiei în estul zonei Luhansk – parte a regiunii ucrainene Donbas – „se apropie probabil de punctul culminant, dacă nu a culminat deja”.
„Forțele rusești au obținut doar câștiguri tactice minime de-a lungul întregii linii de front din regiunea [regiunea] Luhansk în ultima săptămână, iar forțele ucrainene au reușit probabil recent să efectueze contraatacuri și să recupereze teritoriu în regiunea Luhansk”, a adăugat ISW.
Totodată, ISW spune că Ucraina are „oportunități mai mari de a recâștiga inițiativa” deoarece atacurile din partea grupului de mercenari Wagner „scad considerabil” la Bahmut.
Este extrem de important să fie furnizate rapid muniții Ucrainei, afirmă Olaf Scholz
ACTUALIZARE 12:02 Cancelarul federal al Germaniei, Olaf Scholz, a apreciat joi ca fiind "extrem de important" să fie furnizate "rapid" Ucrainei muniţiile de care ea are nevoie pentru a respinge invazia rusă, informează AFP.
"Alături de partenerii noştri europeni, vom decide împreună", în timpul summitului european de săptămâna viitoare, "noile măsuri pentru a asigura o aprovizionare mai bună şi continuă" cu muniţii a Ucrainei, a declarat Scholz în timpul unui discurs susţinut în faţa deputaţilor din Bundestag.
Şi Germania "este gata să deschidă proiectele (sale) de aprovizionare pentru alte state membre" ale Uniunii Europene, a adăugat Scholz. Prima economie a Europei "va continua sprijinul său politic, financiar, umanitar şi militar pentru Ucraina oricât timp va fi necesar", a mai reafirmat cancelarul federal german.
Kievul cere de săptămâni de zile mai multe muniţii pentru a se putea apăra împotriva trupelor ruse, în condiţiile în care războiul s-a împotmolit în estul ţării, la Bahmut, scena unor lupte intense.
Armata ucraineană nu încetează să alerteze în special cu privire la lipsa de obuze de 155 mm pentru tunuri pe care ea le foloseşte pentru a respinge invadatorul.
Comisarul european pentru Industrie, Thierry Breton, a declarat recent că Europa va creşte producţia de muniţii destinate Ucrainei, fabricate de "circa 15 companii în 11 ţări ale Uniunii". "Trebuie să acţionăm foarte repede, războiul în Ucraina, dorit de Vladimir Putin, tragic, se traduce acum printr-un război de tranşee, faţă în faţă, şi este evident că ţine de cine trimite mai multe muniţii, de o parte sau de alta", a estimat Thierry Breton luni, la postul de radio RMC.
Șeful administrației ruse din Crimeea consideră că Ucraina nu va putea cuceri peninsula
ACTUALIZARE 11:30 Şeful administraţiei ruse din Crimeea, Serghei Aksionov, a declarat joi că Ucraina nu va putea cuceri peninsula, anexată ilegal de Moscova în 2014, după lucrările de fortificare realizate recent în acest teritoriu ucrainean ocupat, transmite EFE.
"Ei (ucrainenii) înţeleg că nu au nicio şansă să cucerească Crimeea după măsurile care sunt luate din ordinul preşedintelui (rus, Vladimir Putin)", a spus Aksionov în declaraţii la postul de televiziune Krîm-24.
Şeful administraţiei ruse din Crimeea făcea aluzie la lucrările de fortificare ce se desfăşoară în peninsulă.
"Desigur, nu putem da detalii. Singurul lucru pe care îl pot spune este că ordinele preşedintelui (rus) vor fi îndeplinite şi că locuitorii Crimeii pot fi siguri că peninsula are o apărare fiabilă'', a susţinut el într-un interviu publicat joi de ziarul Izvestia.
Aksionov a subliniat că locuitorii peninsulei înţeleg necesitatea efectuării acestor lucrări şi nu se plâng.
"Suntem, desigur, încrezători că fortificaţiile nu vor fi necesare (spre a fi folosite), dar, după cum se spune, este mai bine să previi decât să vindeci", a subliniat el.
Sâmbătă se împlinesc nouă ani de la anexarea ilegală a peninsulei ucrainene Crimeea de către Rusia, aminteşte Agerpres.
La 18 martie 2014, Putin a semnat tratatul de anexare a peninsulei ucrainene şi a oraşului-port Sevastopol în urma unui referendum nerecunoscut de majoritatea comunităţii internaţionale în care, potrivit Moscovei, 97% dintre locuitorii Crimeei au votat în favoarea "reunificării" cu Rusia.
Încorporarea a fost finalizată, după proceduri legale şi parlamentare expres, la 21 martie 2014. În cadrul campaniei militare pe care Putin a declanşat-o la 24 februarie 2022 împotriva Ucrainei, Rusia a reuşit să creeze un coridor terestru între Donbas, în estul Ucrainei, şi Crimeea, care are nevoie de resurse hidrologice, energetice şi agricole din sudul Ucrainei pentru traiul de zi cu zi.
Rusia a cumpărat drone chinezești de pe Alibaba și le-a folosit pentru atacuri în Ucraina
ACTUALIZARE 11:05 Soldații ucraineni au doborât o dronă de fabricație chineză într-o pădure din estul Ucrainei și i-au dus pe jurnaliștii CNN să o vadă. Ucrainenii au spus că au doborât drona în weekend, cu armele automate AK-47.
Drona era un produs Mugin-5, un vehicul aerian comercial fără pilot (UAV) fabricat de un producător chinez cu sediul în orașul portuar Xiamen, pe coasta de est a Chinei. Astfel de drone sunt cunoscute sub numele de „drone Alibaba", pentru că au fost puse în vânzare pe site-urile de vânzări chinezești și inclusiv pe Alibaba și Taobao, prețul fiind de aproximativ 15.000 de dolari.
Mugin Limited a confirmat pentru CNN că este într-adevăr fuzelajul unui dispozitiv produs de ea şi a descris incidentul drept "profund nefericit". Este cel mai recent exemplu de dronă civilă modernizată și transformată în armament de la invazia Rusiei în Ucraina, un semn al schimbării rapide a modelelor de război, scrie CNN.
Zelenski: Agresiunea rusă se apropie de punctul în care poate ceda
ACTUALIZARE 11:00 Volodimir Zelenski a afirmat, în discursul său de miercuri seară, că simte că agresiunea rusă se apropie de punctul în care poate ceda, relatează Ukrinform. El a mulţumit totodată Danemarcei pentru decizia de înfiinţare a unui fond de sprijin pentru Ucraina de un miliard de dolari.
Astăzi a fost o zi internaţională fructuoasă pentru ţara noastră, pentru apărarea noastră. A mai avut loc o întâlnire în format Ramstein, a zecea deja. Muniţie pentru războinicii noştri, artilerie, tancuri, protecţia cerului ucrainean - toate acestea au fost discutate. Există soluţii. Sunt recunoscător Statelor Unite, care coordonează Ramstein, şi tuturor partenerilor noştri pentru disponibilitatea lor fermă de a ajuta. Acest lucru este deosebit de important acum, când simţim că agresiunea rusă se apropie de punctul în care poate ceda. Nu există niciun terorist care să-şi dezvolte potenţialul confruntând lumea liberă. Rusia nu face excepţie”, a spus Zelenski. „Trebuie să creştem constant presiunea pentru teroare. Presiuni în apărarea noastră, în sancţiuni împotriva Rusiei, în distrugerea modului în care statul rus şi companiile sale eludează sancţiunile, în presiune politică şi juridică. Cu cât punem mai multă presiune asupra lor, cu atât ne vom îndrepta mai repede către restabilirea integrităţii noastre teritoriale şi ordinii juridice internaţionale. Facem totul pentru ca partenerii noştri să simtă asta. Această necesitate de a continua presiunea. Pas cu pas. Fără încetare”, a adăugat liderul de la Kiev.
Zelenski a mulţumit Danemarcei şi a vorbit şi despre „o decizie importantă luată la Londra”: „Aş dori să mulţumesc separat Danemarcei astăzi. Atât pentru noul pachet de apărare pentru Ucraina, cât şi pentru decizia de a înfiinţa un fond special de ajutorare a ţării noastre în valoare de 7 miliarde DKK, adică un miliard de dolari. Este extrem de semnificativ. Este extrem de necesar. Sunt recunoscător guvernului şi parlamentului danez, întregii societăţi daneze. Astfel de decizii ne asigură că putem accelera revenirea păcii în Ucraina şi a stabilităţii în întreaga Europă. Există, de asemenea, o decizie importantă luată la Londra astăzi - în cazul mituirii lui Ianukovici de către Kremlin în 2013. Când banii ruşi şi schemele murdare cu politicienii de atunci din Ucraina se foloseau ca parte a agresiunii împotriva ţării noastre. O agresiune care a început atunci - politic, economic şi mai târziu cu folosirea serviciilor speciale şi a forţei militare. În acest context ar trebui luat în considerare cazul obligaţiunilor de 3 miliarde de dolari. Pe deplin. Şi este corect”, a mai precizat Zelenski.
Rusia pierde peste 800 de militari (morți sau răniți) pentru fiecare kilometru câștigat la Bahmut
ACTUALIZARE 09:55 „Rusia are o rată extrem de mare a pierderilor”, a precizat consilierul militar Ian Stubbssss, într-o declarație făcută în cadrul OSCE. „Pierderile de vieți omenești sunt colosale raportate la câștigul teritorial făcut, de aproximativ 25 de kilometri”.
Practic, Rusia pierde peste 800 de militari (morți sau răniți) pentru fiecare kilometru câștigat la Bahmut.
Pe lângă militarii morți și răniți în lupta pentru Bahmut, armata rusă a pierdut, totodată, un număr „colosal” de blindate și vehicule militare. Oficialul britanic a menționat faptul că Moscova a fost nevoită să recurgă inclusiv la tancuri T-62, vechi de 60 de ani, stocate în depozitele armatei și pe care le-a aruncat în luptă în Ucraina.
Mai exact, din vara anului 2022, în jur de 800 de astfel de tancuri T-62 au fost scoase din depozite. De asemenea, pe frontul din Ucraina au fost identificate inclusiv transportoare blindate BTR-50, care au intrat în dotarea fostului URSS în anul 1954.
ISW: Ucraina are șansa de a recâștiga inițiativa la Bahmut
Conform Institutului pentru Studiul Războiului (ISW) numărul atacurilor trupelor ruse de la Bahmut a scăzut „în mod semnificativ” în ultimele zile.
Experții ISW consideră că „ofensiva trupelor Wagner nu va fi suficientă pentru cucerirea Bahmutului”.
„Forțele ruse nu desfășoară în prezent operațiuni ofensive reușite în alte zone ale frontului și, în condițiile în care ritmul operațiunilor militare încetinește în sectoarele critice, forțele ucrainene au șansa de a recâștiga ințiativa”, susține ISW.
Microsoft: Hackerii ruși pregătesc un nou val de atacuri cibernetice asupra Ucrainei
Hackerii ruşi par să pregătească un nou val de atacuri cibernetice împotriva Ucrainei, inclusiv o ameninţare de tip "ransomware" la adresa organizaţiilor care servesc liniile de aprovizionare ale Ucrainei, a estimat miercuri un raport de cercetare al Microsoft, informează Reuters, preluată de Agerpres.
Raportul realizat de echipa de cercetare şi analiză a securităţii cibernetice a Microsoft evidenţiază o serie de noi descoperiri despre modul în care au funcţionat hackerii ruşi de la începutul conflictului din Ucraina şi despre ce poate urma.
„Din ianuarie 2023, Microsoft a observat că activitatea rusă a ameninţărilor cibernetice se ajustează pentru a spori capacitatea distructivă şi de colectare a informaţiilor asupra activelor militare ale Ucrainei şi ale partenerilor săi”, se arată în raport. Un grup „pare să se pregătească pentru o nouă campanie distructivă”.
Aceste informaţii vin pe fondul trimiterii de către Rusia de noi trupe pe câmpul de luptă din estul Ucrainei, potrivit oficialilor de securitate occidentali.
Ministrul Apărării din Ucraina, Oleksii Reznikov, a avertizat luna trecută că Rusia şi-ar putea accelera activităţile militare în jurul datei care marchează un an de la declanşarea invaziei sale, pe 24 februarie.
Experţii spun că tactica de a combina operaţiunile militare fizice cu tehnicile cibernetice reflectă activitatea anterioară a Rusiei."Asocierea atacurilor cinetice cu eforturile de a perturba sau de a respinge capacitatea apărătorilor de a se coordona şi de a utiliza tehnologia dependentă de domeniul cibernetic nu este o nouă abordare strategică", a spus Emma Schroeder, director asociat al Cyber Statecraft Initiative din cadrul Atlantic Council.
Microsoft a descoperit că o echipă de hackeri ruşi deosebit de sofisticată, cunoscută în comunitatea de cercetare în domeniul securităţii cibernetice sub numele de Sandworm, testează ”capabilităţi suplimentare de tip ransomware care ar putea fi utilizate în atacuri distructive asupra organizaţiilor din afara Ucrainei care îndeplinesc funcţii cheie în liniile de aprovizionare ale Ucrainei”.
Din ianuarie 2022, Microsoft a declarat că a descoperit cel puţin nouă wipers şi două tipuri de variante de ransomware utilizate împotriva a peste 100 de organizaţii ucrainene. Aceste evoluţii au fost asociate cu o creştere a operaţiunilor cibernetice ruseşti mai ascunse, menite să compromită direct organizaţiile din ţările aliate Ucrainei, conform raportului.
„În ţări din cele două Americi şi din Europa, în special la vecinii Ucrainei, actorii ruşi care generează ameninţări au căutat să aibă acces la organizaţiile guvernamentale şi comerciale implicate în eforturile de a sprijină Ucraina”, a declarat Clint Watts, directorul general al Centrului de analiză digitală a ameninţărilor din cadrul Microsoft.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
