Amorţeala mâinilor, una dintre cele mai frecvente manifestări. Ce afecțiuni poate anunța

Este una dintre cele mai frecvente manifestări pe care, de obicei, o ignorăm: amorţeala mâinilor. În cele mai multe cazuri poate nu este nimic grav, dar dacă persistă, nu ignoraţi aceste simptome. Pot anunţa afecţiuni neurologice grave, spune dr. Cristina Lupu, neurolog.

Cum își construiește România planurile pentru a cuceri piețele externe

Doi bărbați din Caraș-Severin au intrat într-o școală pe un geam lăsat deschis și au furat banii pentru bursele elevilor

Digistoria – cele mai importante evenimente petrecute pe 17 mai

Digistoria – cele mai importante evenimente petrecute pe 16 mai

Explozie puternică într-un bloc din Germania

Premierul Slovaciei a fost împușcat

19 copii răniți în Gaza vor fi aduși la spitale din România

Zelenski e în Harkov

Corespondență din Slovacia

Cauzele pot fi multiple. Printre bolile cu simptome precum amorțeala mâinilor se numără: sindromul Sjogren, diabet de tip 2, carenţă de vitamina B, leziuni ale măduvei spinării, scleroza multiplă, boala Raynaud, boala Lyme, sindromul Guillan-Bare.

"Putem vorbi de exemplu de modificări la nivelul coloanei cervicale, de simple modificări de statică ale coloanei date de o postură vicioasă sau de lipsa unei activități fizice regulate până la modificări degenerative importante cu afectare de rădăcini nervoase cum ar fi hernia de disc. Alte cauze ar fi afectarea nervilor periferici de la nivelul membrelor și asta poate fi dată prin compresia acestor nervi, de exemplu neuropatia de nervi mediani dată prin folosirea excesivă a articulației pumnului, pentru cei care folosesc foarte mult mouse-ul. Afectarea de nervi periferici poate fi și prin traumatism sau prin anumite afecțiuni metabolice cum ar fi diabetul, disfuncții tiroidiene, sau deficitul de vitamina B12," explică dr. Cristina Lupu, neurolog.

Dacă la prima vedere pare ceva inofensiv, dacă amorțeala mâinilor persistă și apar și alte probleme precum confuzie, vedere dublă, slăbiciune musculară generală, amețeli, acestea pot fi semne ale unei boli neurologice și este recomandată vizita la medic. În cadrul consultației, pacientul semnalizează medicului toate manifestările pe care le-a experimentat în ultima vreme și îi prezintă acestuia istoricul medical personal. După o serie de teste specifice neurologice, medicul neurolog poate să trimită pacientul la alte explorări funcționale care să-l ajute să pună diagnosticul corect, precum RMN, EMG sau analize medicale de sânge, urmând ca după ce se fixează tabloul clinic complet, pacientul să primească un plan de tratament.