Exclusiv Când și cum se va aplica în România tratamentul cu plasmă luată de la bolnavi vindecați de Covid-19. Pot exista efecte secundare?
Românii infectați cu coronavirus vor fi tratați cu plasmă luată de la pacienți vindecați, care teoretic au dezvoltat anticorpi. Ordinul de ministru prin care se stabilește protocolul de recoltare a fost semnat miercuri de ministrul Nelu Tătaru. Dragoș Garofil, secretar de stat în Ministerul Sănătății, a explicat la Digi24 cum va decurge procedura, ce presupune, cine sunt persoanele eligibile și când va începe propriu-zis aplicarea acestei terapii.
Cine face recoltarea plasmei
Recoltarea se va realiza în centrele de hematologie coordonate de Institutul de Hematologie și Transfuzii. Spitalele vor avea protocoale de colaborare cu aceste centre de transfuzii. Le vor furniza o listă cu pacienți vindecați, respectând toate criteriile de protecție a datelor. Potențialii donatori vor semna în prealabil un consimțământ informat cu privire la furnizarea acestor date către centrele de transfuzii. Apoi, aceste centre vor contacta pacienții vindecați și dacă aceștia își dau acordul - este un act voluntar - vor fi programați pentru consult și donare, a explicat Dragoș Garofil, secretar de stat în Ministerul Sănătății.
Ce criterii trebuie să îndeplinească donatorul
Sunt o serie de criterii care stabilesc eligibilitatea donatorului: criteriile standard pentru orice donare de sânge și în plus, pentru plasma Covid sunt și niște criterii și niște analize, niște teste, specifice. Una dintre analize este aceea a titrării anticorpilor anti-covid din sânge, analiză care nu este foarte la îndemână în prezent în România. „Există teste calitative serologice, încep să apară și aceste teste cantitative, sperăm să le putem utiliza, pentru că este foarte important ca această plasmă să fie bogată în anticorpi, adică pacienții, donatorii, să aibă un titlu suficient de mare de anticorpi anti-covid, astfel încât plasma să fie eficientă la administrare”, a spus Dragoș Garofil.
Pe lângă această analiză, mai sunt niște teste de LT-PCR pentru virușii hepatici - hepatită B, hepatită C și HIV - care vor permite administrarea mult mai rapidă a plasmei, pentru că testele standard, serologice, care se utilizează la orice donare, nu permit utilizarea rapidă, ci congelarea plasmei pentru șase luni, timp în care donatorul este retestat și abia apoi se poate administra, a explicat secretarul de stat.
Care este perioada optimă de la vindecare pentru a dona plasmă
Studiile de imunologie post-covid arată că perioada de 14 zile de la dispariția completă a simptomelor pare să fie perioada cea mai propice pentru donarea de plasmă, pentru că atunci titlul anticorpilor are cele mai mari șanse să fie la un nivel ridicat.
Din păcate, spune Dragoș Garofil, nu sunt cunoscute prea multe lucruri, adică unii pacienți nu dezvoltă anticorpi, alți pacienți au o curbă descendentă a anticorpilor imediat după vindecare, de aceea este important să testăm, să dozăm acest titlu de anticorpi.
Dar recomandarea acestei metodologii este ca donarea să se facă la 14 zile de la dispariția completă a simptomelor și după ce au un test RT-PCR negativ pentru covid.
Ce pacienți vor primi terapia cu plasmă
Terapia cu plasmă cu anticorpi se va aplica pacienților critici din secțiile ATI. Această administrare se va face monitorizat, toate datele se vor centraliza la Comisia de ATI, mai departe la Ministerul Sănătății și la INHT și mai departe, către forurile europene care centralizează toată experiența cu administrarea de plasmă.
În paralel, medicația acestor pacienți în stare critică este păstrată, a precizat secretarul de stat.
Se va interveni cu această terapie suplimentară în momentul în care pacienții au o progresie rapidă a pneumoniei severe, cu infiltrate pulmonare masive, în ciuda tratamentului administrat, cu un raport presiune oxigen PO2 sub 300 sau la pacienții ventilați mecanic sau în pragul intubației și ventilației mecanice, cu dispnee severă, tahipnee, saturație mică a oxigenului.
Terapia se va aplica în toate spitalele din țară, dar acestea trebuie să obțină în prealabil avizul Comisiei ATI a Ministerului Sănătății, care le va furniza atât protocolul de administrare, cât și protocolul de monitorizare.
Pot exista reacții adverse?
Plasma proaspătă congelată este administrată în mod curent în secțiile de terapie din spitale, nu este o tehnică ieșită din comun. Plasma pacienților vindecați de covid nu este diferită de o plasmă normală decât că are un titlu ridicat de anticorpi anti-covid.
Reacțiile adverse ale administrării de plasmă în cazul acesta nu diferă cu nimic față de normal. Pot exista reacții alergice, dar de aceea se testează și pentru anticorpi anti-HLA, mai ales dacă plasma va fi donată de la femei cu sarcină în antecedente sau de la pacienți care au suferit transfuzii în antecedente. Sunt anticorpii care sunt testați și în cazul transplanturilor de organe, a explicat secretarul de stat Dragoș Garofil.
Cât de sigur e succesul terapiei?
Din păcate, toate studiile de folosire a plasmei în Covid sunt pe un număr de cazuri limitate. Totul se bazează pe o experiență limitată, dar chiar și așa, studiile din Italia, din China arată că plasma convalescentă poate da rezultate foarte bune la pacienții critici. De aceea România face acest pas, spune oficialul din Ministerul Sănătății. Sunt studii în care, la o serie de 9-10 cazuri, absolut toți pacienții au supraviețuit. Este adevărat că un studiu limitat la un număr atât de mic de cazuri nu poate emite judecăți cu grad înalt de încredere, dar studiile sunt promițătoare, a adăugat Dragoș Garofil.
Două aparate pentru prelevare de plasmă sunt deja montate în centrele de transfuzii din București și Iași, iar încă un aparat urma să fie montat miercuri în Timișoara.
Când ar putea începe administrarea acestui tratament?
Medicii care vor opera aceste aparate - despre care ministrul Nelu Tătaru declara într-un interviu pentru Digi24 că au fost donate - au făcute deja și un training pentru plasmafereză. Mai urmează câteva ședințe de training, iar primele prelevări se vor face în prezența celor de la firma producătoare.
În zilele următoare ar trebui să se poată începe recoltarea, a spus Dragoș Garofil.
În urma recoltării, plasma proaspătă va fi congelată și imediat ce va exista protocolul de administrare al Comisiei ATI, va putea începe administrarea.
Astfel, orizontul de timp pentru aplicarea propriu-zisă a terapiei este de o săptămână, maximum două, estimează Dragoș Garofil. Fiecare spital, fiecare secție ATI va decide, pentru că este un tratament pe care și-l asumă atât medicii, cât și pacienții, care semnează, la rândul lor, un consimțământ informat.
Editor: Luana Păvălucă
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
