Emigrația medicilor și cercetătorilor. Cât de grav este?

Aproximativ 15.700 de medici și tot atâția experți în cercetare au plecat din România.

Aproximativ 15.700 de medici români lucrează în străinătate, aceștia alegând cu precădere state din vestul Europei, cum sunt Germania, Marea Britanie și Franța, principalele cauze pentru care au emigrat fiind corupția și lipsa oportunităților de dezvoltare profesională, potrivit Profit.ro.

Concluzia rezultă din studiul despre emigrația forței de muncă înalt calificate din România, realizat de Asociația Română pentru Promovarea Sănătății (ARPS), și relevă existența unor diferențe în tendințele migratorii înregistrate în cele trei domenii: în timp ce în cercetare-dezvoltare migrația circulatorie și mobilitatea sunt mai accentuate datorită rețelelor științifice, migrația medicilor tinde să fie permanentă sau pe termen lung. În domeniul tehnologiei informației și comunicațiilor (TIC), datorită specificului activității și dezvoltării accentuate din ultimii ani, se remarcă atât migrația, cât și lucrul la distanță pentru angajatori străini. În sistemul medical, conform estimărilor autorilor, aproximativ 15.700 de medici români își practică în prezent meseria în străinătate, cu precădere în state din vestul Europei (Germania, Marea Britanie, Franța).

În ceea ce privește cercetarea-dezvoltarea, diaspora științifică este alcătuită în prezent din aproximativ 15.000 de cercetători români activi în străinătate, pentru care România nu a reușit să construiască programe eficiente de atragere în țară, de reintegrare sau de angrenare în parteneriate cu cercetători din țară, indică ARPS. "În România, în ultimii 20 de ani, s-a înregistrat o reducere cu circa 30% a numărului de salariați din activitatea de cercetare-dezvoltare. De asemenea, numărul studenților care au ales în ultimii 10 ani să studieze în străinătate este de aproximativ 300.000, reducându-se semnificativ baza de formare a unor noi generații de cercetători și perspectivele revitalizării sistemului românesc al cercetării - dezvoltării și inovării", relevă studiul.

La începutul acestui an Academia Română atrăgea atenția asupra gravității acestui fenomen. Exodul tinerilor cu studii superioare a atins cote alarmante, atrăgea atenţia Academia Română în "Strategia de dezvoltare a României în următorii 20 de ani", publicată. Pentru a scădea exodul creierelor, academicienii au propus ca absolvenţii de facultate care au învăţat pe locuri bugetate să muncească în ţară pe o perioadă egală cu durata studiilor universitare subvenţionate de stat, iar în caz contrar, să restituie banii cheltuiţi de stat pentru pregătirea lor.

Un sistem asemănător a funcționat în perioada socialistă. Atunci persoanele cu studii superioare care doreau să emigreze trebuiau să își achite costurile suportate cu pregătirea lor. Acum însă, cel mai probabil însă o astfel de reglementare ar fi respinsă de Comisia Europeană pe pretext că se încalcă libera circulație a forței de muncă și nu este clar dacă, la modul general, plata unor servicii poate fi interpretată drept încălcare a libertății. Un motiv solid de respingere, însă probabil nerostit, este faptul că statele dezvoltate din UE își asigură forța de muncă superior calificată în mod gratuit  din Europa Centrală și de Est.